Cine credea că la noi nu există voinţă politică?

Îi tot aud pe mulţi că la noi, în Moldova, Republic of-f, politicienii sînt lipsiţi de voinţă politică, deoarece aceştia veşnic ezită să pună punctul pe „i” atunci cînd este vorba de luarea unei decizii de „interes naţional”. Această suspiciune a multor concetăţeni scoate în evidenţă o situaţie dilematică. Mai întîi, trebuie să vedem care tabără de feţe politiceşti nu dă dovadă de potenţă politică atunci cînd situaţia o cere: Puterea sau Opoziţia „mai mult sau mai puţin” constructivă?…

Ca să nu vă ostenesc degeaba în aşteptarea punctului culminant al acestui articol, din start voi sublinia  faptul că la noi Opoziţia încă nu a guvernat. Este o convingere a mea la care nu am cum să renunţ. Din păcate, RM nu a cunoscut cum se comportă o democraţie care deţine frîiele Puterii, pentru că cei care au „guvernat” plaiul pînă în 2001 au fost mai comunişti decît actualii aşa-zişi comunişti. Iar aici se cuvine o paranteză. În contextul cursului politic tradiţional al RM, prin plasarea calificativului comunist („politician comunist”, „ideologie comunistă” etc.) în contexte nu tocmai generoase nu ţin cu dinadins să arunc pietre în cineva sau să denigrez o anumită ideologie de partid. Deloc! Ceea ce mă deranjează atît pe mine, cît şi pe cei care nu se regăsesc în politica peceremiştilor ţine de un, să-i zicem, joc de-a ne-am ascunselea după deget. Ştim foarte bine că actualii comunişti moldovani (aflaţi, prin ironia sorţii, încă la guvernare) nu au nimic în comun cu adevărata ideologie comunistă de cîndva. Ei au ajuns la Putere prin „vrăjeli”, mizînd, aşa cum era şi de aşteptat, pe segmentul credul al populaţiei, numeros şi, în mare, îmbătrînit. Votanţii ne(o)-comuniştilor au văzut că „democraţiile” lui Snegur şi a lui Lucinschi i-au smuls din pierdutul pentru vecie rai sovietic. E lesne să ne (re)convingem de caracterul propagandistic al retoricii peceremiste de pînă şi de după alegerile anticipate din 25 februarie 2001…

Analizînd, în retrospectivă, potenţa politică a tuturor guvernărilor care au făcut şi mai fac istoria prea tînărului stat RM, vedem că atunci cînd vine vorba de voinţa politică a guvernanţilor realizăm, expres, că aceasta încă nu a avut ocazia să se manifeste. Aşadar, RM încă nu a avut guvernări capabile să ia decizii în concordanţă cu adevărurile istorice ale populaţiei autohtone majoritare. Mereu s-a trişat. În aceste condiţii, oricine vrea să se rupă de trecut îşi dă seama că, din 1991 pînă acum, cei care au deţinut puterea de decizie în ţara asta ori au făcut jocul cuiva din exterior, susţinînd interese străine, ori au dat dovadă de incompetenţă şi impotenţă politică.

A venit timpul ca fiecare din noi să se întrebe dacă în statul de drept RM guvernările au făcut politică de conjunctură sau (şi) din proprie iniţiativă? Un lucru e ştiut: voinţa în polica autohtonă a arătat colţii intereselor cu adevărat naţionale ale populaţiei dinre Nistru şi Prut. Iar asta cam întotdeauna.

Să vedem dacă actuala Opoziţie artificială îşi va duce la bun sfîrşit proiectul de renaştere naţională.

P.S. De ce Opoziţie artificială? Pentru că rezultatele scrutinului din 5 aprilie 2009 au fost prefabricate.

3 gânduri despre “Cine credea că la noi nu există voinţă politică?

  1. Mi s-a parut foarte sincera declaratia lui Voronin: „Un comunist singur nu va fura si altora nu le va permite…” :)) ” S-a inceput marea vinatoarea dupa voturile dumneavoastra”😉

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s