Paşte, Paşti sau… Paşteţi fericit ?! :)

paste-fericitDupă aproape două săptămîni de patimi postelectorale, concetăţenii mei, cu frică şi durere în suflet, se pregătesc să-L cinstească pe Cel Mai Mare OM care a trăit vreodată. Toţi cei care cred în Iisus Christos ştiu cît de importantă a fost misiunea Sa pe Pămînt. De Paşti, pomenim în mod deosebit Acel Eveniment care a schimbat faţa lumii – Învierea Mîntuitorului Christos. Nu cred că este vreun om pe acest Pămînt care să nu fi auzit de exemplarul model de viaţă pe care ni l-a oferit cu atîta dragoste şi dăruire de Sine Fiul Lui Dumnezeu.

Conştient de implicaţiile axiologice pe care le conţin Ziua Învierii Mîntuitorului Iisus, încă de azi, în Vinerea Mare, Ziua cînd Mîntuitorul s-a jertfit în numele dragostei faţă de oamenii păcătoşi, mă gîndesc la urările de Paşti ale muritorilor mei concetăţeni. Tuturor ne este arhicunoscută urarea prepascală Paşte fericit ! Această formulă circulă peste tot. Toţi o rostesc. Mai auzim şi Paşti fericit, cu vocala „i” în loc de „e” final din Paşte. Avem, inevitabil, şi Paşti fericit ! Aşadar, Paşte şi Paşti ! Ce alegem ? Culmea e că ambele unităţi lexicale în discuţie apar atît în exprimarea scrisă, cît şi în cea orală, ducîndu-ne cu gîndul la una şi aceeaşi Sărbătoare Religioasă – Învierea Mîntuitorului Iisus Christos.

Unele guri (mai [auto]ironice) caută sensul lui Paşte în ceea ce propune DEX-ul pentru verbul a paşe. Aşadar, ne-am alege cu: el… ar Paşte, noi am Paşte, ei ar Paşte etc. Capul plecat sabia nu-l taie, iar dacă acel cap îşi face din plecăciuni o comodă deprindere, omul începe a… Paşte. Să dăm, aşadar, Cezarului ce este al Cezarului şi să urmărim:

PAŞTE1, pasc, vb. III. 1. Intranz. şi tranz. (Despre vite; la pers. 3). A se hrăni rupînd cu gura iarbă, plante etc. ♦ Tranz. Fig. A întreţine, a cultiva, a dezvolta stări sufleteşti etc. 2. Tranz. (Despre oameni) A păzi animalele care pasc (1), a duce la păşune; a păstori, a păşuna. ♢ Expr. (Fam.) Ce paşti aici? se spune ca mustrare celui care nu şi-a făcut datoria, care nu a fost atent, nu a fost vigilent. A paşte muştele (sau vîntul, bobocii) = a pierde vremea fără rost. A-l paşte (pe cineva) gîndul = a fi preocupat de ceva. A paşte pe cineva = a urmări pe cineva, pîndind momentul potrivit pentru a-i face un rău. N-am păscut porcii (sau gîştele, bobocii etc.) împreună, se spune pentru a-i atrage cuiva atenţia că-şi permite prea multe. ♢ Compus: paşte-vînt s.m. invar. = om fără căpătîi, pierde-vară. 3. Tranz. (Despre primejdii, moarte, noroc) A urmări cu perseverenţă, a ameninţa dintr-un moment în altul sau a favoriza pe neaşteptate; a pîndi. ♢ Expr. Să nu te pască păcatul să… = să nu cumva să…, nu care cumva să… A-l paşte pe cineva moartea (sau păcatul, primejdia) = a-l ameninţa pe cineva moartea (sau păcatul, primejdia). – Lat. pascere.
Sursa: DEX ’98

Ca să fugă oarecum de polisemia verbului de mai sus, care verb, formal, este echivalent cu substantivul Paşte (-ti), ingenioşii îl înlocuiesc pe „e” final cu „i”. Astfel, cică a se hrăni rupînd cu gura iarbă, plante etc. nu mai are nicio relevanţă în acest sens. Delicată situaţie, mai cu seamă dacă ne gîndim la imperativul verbului a paşte. Şi în acest caz, urarea Paşti fericit ! s-ar traduce cam aşa: „Paşti fericit pe cel mai mănos imaş, cu multă, multă iarbă aleasă, verde !”. 🙂

Dar să redeschidem Biblia Limbii Române, care, de cînd cu electricitatea şi păienjenişul, o putem consulta şi on-line:

Páşte (-ti), s.m. – Sărbătoare Învierii. – Mr. Paşte, Paşti, megl. Paştu, Paşti, istr. Pǫştę. Lat. Paschae (Puşcariu 1283; Candrea-Dens., 1352; REW 6264), cf. it., cat. pasqua, logud. paska, prov. pasca, fr. pâques, port. pascoa, alb. paskë, ngr. πάσχα. Rezultatul normal, Paşte, a fost considerat ca un pl. f., de unde sing. n. Paşte şi de aici pl. Paşti. – Der. păşticar, s.m. (Trans., persoană care dă de pomană în biserică, în ziua de Paşte); păştiţă, s.f. (anemonă, Anemone ranunculoides).
Sursa: DER

Cu spiritul împăcat de a fi revărsat un strop de lumină în sinuoasa problematică a urărilor de Paşti, îmi exprim convingerea că cel mai important este ca cei din jurul meu să-şi asume pe deplin adevăratul mesaj prin care, cu multă curăţenie sufletească, vor fi anunţînd Învierea Mîntuitorului Iisus. Dincolo de formă, există un conţinut. Un sens care, de fapt, contează cel mai mult – Adevărata Înviere a Celui Mai Mare OM care a trăit vreodată !

Paşt/e/ţ/i fericit, dragii mei ! 🙂

2 gânduri despre “Paşte, Paşti sau… Paşteţi fericit ?! :)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s