Ψ-on, ameninţat de prăbuşirea ţurţurilor roş-oranj (?)

deathVine primăvara. Pînă la 5 aprilie va trebui, cu ochii în 4, să rezistăm… fenomenelor naturii. Pînă atunci va trebui să se topească zăpada, să cadă şi ţurţurii, apoi să înflorească florile din poieni şi să înverzească stejarii. Înainte de a arunca buletinul de vot în urnă, va trebui să ne mai şi purificăm sufleteşte, căci, acuşi-acuşi, intrăm în Postul Mare. Nu degeaba preşedintele Voronin se întîlneşte şi cu preoţii; probabil, în plină ELECTorală, acestora din urmă le-ar prinde bine nişte indicaţii de partid.

Dar ceea ce intenţionez acum să vă comunic, dragii mei, este un subiect de viaţă şi de moarte. Este un subiect despre cele cîteva clipe de cumpănă pe care le-am trăit ieri, cînd am pendulat între to be or not to be.

Odată cu apropierea lui mart, începe a curge din streşini. Aproape nimănui nu i-o fi trecînd prin creier că, odată cu dezgheţul (comunist ?), ar putea pierde totul în doar cîteva clipe. Mai ales că sîntem în plină ELECToală, o campanie care, în loc să-şi verse lăturile în canalele subterane, deja le varsă pe canalele TV, în ziare, pe interNET etc.

Ei bine, mă lamentam că aş fi suportat o cumpănă gen to be or not to be. Aşa a fost. Ieri, mergînd pe lîngă un bloc de apartamente cu 5 etaje, de arhitectură sovietică, situat aproape în inima Bălţiului, mai că nu m-am ales cu un ţurţure în cap, care cădea, greoi, tocmai de la etaju 5. Cîtă jale ar fi fost în Patrie! 🙂 Picioruşul nostru de plai era să scape de un anticomunist convins, care nu vrea să fie un patriot jalnic, cu capul plecat al statului suveran moldov’nesc, grăitor de limba moldov’nească.

Iată şi ţurţurii care au pus ochiul pe mine şi pe atîţia alţi oameni care vor să fie liberi. Priviţii, se topesc pe zi ce trece, căci vine primăvara ELECTorală! Simt ei, în mod natural, că le trece vremea. Destul! Păcat numai de-atîta iarnă ce-au minţit-o. Prăbuşindu-se, aceşti colţi de gheaţă ai unei coaliţii foarte monstruase vor răzbunare, în roş-oranj. Iată-i:

tzurtzurii-ros-oranj

Vizionasem, AICI, un filmuleţ despre ramurile uscate care stau să cadă în capul locuitorilor din capitală. Autorul no comment-ului este Oleg Brega, cameraman pentru proiectul Jurnal TV. Ce să zic? De vreme ce în Republica Moldova totul poate fi politizat, am putea să credem că şi fenomenele naturii ţin de politică : topirea ţurţurilor, căderea ramurilor uscate, dispariţia misterioasă a brazilor de Crăciun, răsăritul şi apusul soarelui, înverzirea stejarilor… Multe dintre aceste inexplicabile fenomene ale naturii pun în pericol viaţa ELECToratului, care se încăpăţinează să le venereze. Cunosc cazuri cînd, la Bălţi, s-au prăbuşit, pe timp de furtună, ramuri de copaci, care au SECERAT vieţi omeneşti. Iată, colac peste pupăză (sau, cum e la modă să se spună în vreme ELECTorală – seceră peste ciocan), cum, dintr-o streaşină, stă să ameninţe viaţa ELECToratului o scîndură, aparent putredă, dar foarte periculoasă :

tzurtzuri-de-lemn

Ca să se depolitizeze măcar căderea naturală a ţurţurilor (celelalte fenomene naturale depind doar de voinţa Celui de Sus), insist ca vitoarea noastră guvernare să se gîndească şi la securitatea vitală a celor care le-a(u) încredinţat votul. Dezideratul se poate lesne de rezolvat – prin (re)construirea civilizată a clădirilor, ca să nu mai avem, pe timp de iarnă, streşini de felul celor prezentate mai sus. Iată un model, construit cu cap, al unui acoperiş civilizat, incapabil izvodească ţurţuri ELECTorali:

building

Iată şi aproape fatala mea dramă de ieri, dragii mei. Să se ştie că şi anonimul Ψ-on a fost ameninţat de efectul „întîmplător” al căderii, pe creier, a ţurţurilor ELECTorali.

Roş-oranj.

De azi, pînă la 5 aprilie 2009, au mai rămas exact 36 de zile. Să chibzuim bine în cabina de vot, că de nu, nu se mai topesc ţurţurii ameninţători. Niciodată.

4 gânduri despre “Ψ-on, ameninţat de prăbuşirea ţurţurilor roş-oranj (?)

  1. Asta e important, cu ceea ce ai incheiat si de fapt, nu numai in cabina de vot, ci si pina a intra sa ne gindim bine. Sa gindim ca votul pe acre il dam conteaza mult mai mult decit pentru noi, ci pentru toti ca societate. Sa intelegem ca fiecare vot pe care il dam (pentru o schimbare si anume mai intii de toate din comunism-pentru ca mai rau nu poate fi nimic, si mai apoi in bine) pentru societate, sa intelegem ca acest vot este ca un sac de nisip pe care il aruncam din balonul nostru cu care zburam spre o viata mai buna, sa ne dam bine seama ca anume acest vot, in legatura cu cele ale semenilor nostri, reprezinta un colac de salvare. Nu sustin doar procesul de votare, sustin schimbarea… vedem mai apoi cum este. Asa ca in 5 aprilie sa ne trezim si sa nu ne mai lasam condusi de altii!

    P.S. Am drept de vot, dar nu mi-l voi exercita. Prea departe de sectia de votare si mi-e frica de consecinte. Asa ca ma bazez pe voi. Cei de acasa.

    Apreciază

  2. nenormalul,
    blogul presupune un jurnal personal public, daca sunt niste experiente inedite care ne intereseaza si pe noi, de ce nu? mai ales ca Ion isi raporteaza trairile la subiectele de interes public. In acest moment fiecare cetaten e in postura viitorului alegator, prin acest caz ne identificam fiecare.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s