Ce este o „scriitură” de blogger? Cine are nevoie de „ea”?

blogging

„Scriiturile” de blogger, dragă cetitor, sînt ca nişte bule de săpun. Foarte multe dintre ele (unele destul de drăguţe) se sparg. Ici pac, colo pac, pac-pac-pac! Majoritatea posturilor mor înainte de a se naşte. Ca să pară cît mai originali, atrăgînd astfel cît mai mulţi cititori care să le sporească traficul la blog, numai ce nu fac bloggerii (?). Aici este spaţiul tuturor, indiferent de faptul dacă au sau nu au de spus ceva. Unii bloggeri se limitează doar la banale pălăvrăgeli, alţii fac, aşa cum pot, varii analize, interpretări, comentarii etc. etc. Şi nu poţi să învinuieşti pe nimeni de faptul că nu are ce face, pierzîndu-şi astfel timpul preţios cu blogul. Internetul este spaţiul tuturor. Aici, CLICK-ul e la putere. De el depinde dacă „scriitura” unui blogger are sau nu are priză la public.

Acum, în anul 2009, după Christ, ar trebui să se ştie totul (apropo, nu mai vorbesc aici de posibilităţile enorme ale… ţăranului nostru, care, de cînd cu electricitatea, ştie ce se face în Zimbabwe, Siera Leone, Chile, Vietnam, Cuba şi multe alte puncte mai (ne)fericite ale Terrei). Să ne imaginăm o situaţie absurdă: oare cum ar fi fost poetul George Bacovia dacă avea posibilitatea să ţină un blog? Cred că nu mai era poetul original pe care îl cunoaştem. Un Bacovia în faţa unui laptop conectat la internet este ca şi un Howard Gardner trimis în epoca de piatră. Să nu uităm că Bacovia a fost un introvertit convins, cu viziuni şi premoniţii macabre. Dacă trăia, să zicem, în secolul Hi Tech, nu cred că autorul Plumb-ului se mai ostenea, aşa cum obişnuia, să viziteze cimitirele, cavourile. Cu un simplu search pe Gooooooooooogle, marele poet simbolist ar fi reşit, poate, să le înţeleagă pe toate! 🙂

deceblog

Luînd decizia de a apăsa pe butonul PUBLICĂ, bloggerul îşi exteriorizează eul necunoscut. De obicei, posturile (textele publicate pe un blog) bune sînt şi memorabile. E drept, nu chiar toate. Pe internet îşi găsesc refugiu numeroase jurnale, unele foarte drăguţe chiar, altele – extrem de nocive mai ales pentru cei cu o imunitate morală mai slabă. Cu doar cîteva decenii în urmă, jurnalele se ţineau în mod tradiţional: cu ajutorul peniţei, a călimării şi a hîrtiei. Astăzi, cei mai mulţi diarişti au dat uitării „widget„-urile tradiţionaliste. Nu numai că, pe hîrtie, se înveşnicesc foarte puţine jurnale personale, dar, culmea!, astăzi chiar şi scriitorii profesionişti au cam uitat de scrisul cu peniţa. Meditatul în faţa unei ferestre Word a devenit deja o obişnuinţă cotidiană. PC-ul este un fel de hîrtie inteligentă, care, de multe ori, îţi întinde un colac de salvare, ca să nu te îneci, în gîndiri & în imagini, la mal.

i_love_blogging-787805Ei bine, dar cine are nevoie de „scriitura” de blogger? Aici nu prea ştiu ce aş putea scrie. Probabil că toţi au nevoie de munca sisifică, deci asumată şi inconştientă, a bloggerului. De ce toţi? Pentru că nu prea cred să existe vreun ochi omenesc (dependent de plasa păienjenişului virtual) care niciodată să nu fi penetrat cu privirea vreo pagină electronică pe nume blog. Chiar dacă ar fi ajuns acolo din întîmplare, de la un banal search de pe un motor de căutare.

Nu ştiu în alte state şi regiuni, dar Republica Moldova are o acută nevoie de ceea ce se numeşte circulaţia liberă a cuvîntului (vorbit/scris). La noi, în Basarabia, blogosfera este o alternativă a mass-media, care, unfortunately, rămîn a fi sub papucul Puterii. Doar două-trei instituţii media exeplare, în rest – comandă ELECT-orală.

Acum, în plină campanie ELECT-orală, bloggerii basarabeni vor trebui, ca niciodată, să dea dovadă de solidaritate, maturitate şi responsabilitate în faţa utilizatorului de internet. Păcat că încă mulţi oameni simpli de la ţară nu au apucat să aibă acces la internet – unica sursă completă de informaţii.

Blog

7 gânduri despre “Ce este o „scriitură” de blogger? Cine are nevoie de „ea”?

  1. Interesant articol. „Bloggerimea” de la noi e absolut originală, această caracteristică capătând-o datorită climatului de la noi, care este pe departe de a fi una normală. Mai consider că majoritatea bloggerilor din Moldova sunt personalități, cu studii superioare și spirit analitic, iar aici la fel, suntem foarte diferiți de alte „bloggerimi”… Deși, din păcate, încet, încet și pe la noi apar bloguri care nu cred că promovează valori.
    Salutare!

    Apreciază

  2. Ion, original! (de altfel, ca de obicei). Blogosfera din Moldova isi are specificul sau pentru ca a aparut si continua sa se dezvolte în condiţiile unei societăţi nu tocmai libere şi nu tocmai democratice. Şi totuşi, acesta nu este nici un impediment! Apar aproape zilnic bloguri noi la noi, sute de posturi noi, idei, comentarii, analize..iar asta nu poate decît să bucure, am început să învăţăm să gîndim şi să fim liberi!

    Apreciază

  3. Mulţumesc şi salutări, Alex Cozer şi Pavel Munteanu.
    „(Blogo)sfera noastră prea puţină / Nu-i a nimui proastă vină”, vorba parafrazată a poetului medieval. Oricum, găsim şi pe la noi gînduri care… pun pe gînduri!
    Desigur, trebuie să avem o cultură informaţională, ca să nu ne înecăm în cada Gb. Selecţia ne va salva, Pavel! 🙂

    Apreciază

  4. De acord sută la sută, Oxana. Mult succes ţie, bloggerΨţo! Aşteptăm (noi, colegii tăi de breaslă) să ne captivezi cu noΨ şi noΨ observaţii interesante pe JURNALUL tău de observator. Pentru că te interesează pe tine, mă interesează şi pe mine ceea despre ce scrii. Ψată că ţi-am deconstruit şi sloganul paginii http://oxana90.wordpress.com/ ! 🙂 🙂 🙂

    Apreciază

  5. Cu toate că blogurile sunt din ce în ce mai populare, nu sunt complet înlocuite cu ceea ce numim noi „Jurnal personal” , în care ţi-ai scrie toate secretele şi lucrurile intime , ca să te prăpădeşti de rîs cînd vei începe a-l citi peste zeci de ani .
    Blogurile apar mai mult în urma dorinţei de a te manifesta , de a atrage atenţia publicului asupra ideilor/problemelor tale , de a-ţi impune punctul tău de vedere … sigur că mai sunt o mulţime de motive pentru crearea unui blog , dar în blogosfera moldovenească acestea sunt cele mai evidenţiate . Dacă cinstit , nu-mi pot răspunde concret la întrebarea „de ce mi-am creat un blog?” … am văzut la alţii .. mi-a plăcut .. şi de ce să nu-mi fac şi eu unul ? 😀

    Apreciază

  6. Te asigur, Radu, că şi într-un „jurnal personal” tradiţional, adică scris cu peniţa, există un fel de autocenzură. Rari diarişti care au dat dovadă de autenticitate sută la sută. Există un fel de complex printre oameni: „să nu scriu mai mult decît… ştiu, ca nu cumva „celălalt” să aibă revelaţia descoperirii mele!!!”. Cu alte cuvinte, a scrie sincer într-un jurnal înseamnă a te… dezbrăca în public. 🙂 De aceea, puţini scriitori/bloggeri care îşi dezvelesc sufleţelul.
    Cel mai autentic jurnal ar fi acela care, după scriere, ar fi „dăruit”, chiar de mîna atorului, flăcărilor. 🙂
    Desigur, un BLOG este creat „mai mult în urma dorinţei de a te manifesta, de a atrage atenţia publicului asupra ideilor/problemelor tale, de a-ţi impune punctul tău de vedere”, cum bine ai comentat tu.
    Te salut!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s