Prostia p(r)ost-ELECT-orală a lui Gregor Samsa

O poveste aproape adevărată

gregor-samsaGregor Samsa intră în casă transpirat. După o zi grea, doldora de probleme cotidiene, nu mai avu răgazul să se descalţe. Intră în casă aşa, cu tot cu ciubotele sale murdare de un noroi galben, lutos. Înaintă spre televizorul Record, moştenire de la bunelul său, şi se aruncă, fără vlagă, în fotoliul tare de lîngă geam. Aşa cum era obosit şi îmbrăcat din cap pînă în picioare, îi încolţi, în adîncurile minţii, un gînd de o mare responsabilitate patriotică. Era sîmbătă seara, iar mîine, dis-de-dimineaţă, Gregor Samsa trebuia să-şi dea votul pentru înflorirea naţiunii. Hotărîse din timp cu cine va vota, însă, atunci cînd era întrebat despre asta, îşi ţinea limba după dinţi. Atîta lucru se putea observa în reacţiile şi în comportamentul lui Gregor Samsa: nu mai era omul de altădată. O lehamite dezinvoltă ce îl caracteriză tot mai mult în ultima vreme îi dezarmă pînă şi pe cei mai înrăiţi tipi cu care Gregor Samsa obişnuia să polemizeze.

Astăzi e patru aprilie. 2009. Multe amintiri pe care acum nu le mai poate suporta îl leagă pe Gregor Samsa de a patra lună a anului. Mai întîi de toate, 22 aprilie e ziua cînd se născuse Lenin. Din judecata lui Gregor Samsa, înţelegem că tot răul ar fi venit de la cifra 22, căci 2+2 fac patru, iar a patra este luna lui april. Gregor Samsa nu a uitat nici de patru aprilie 2005, atunci cînd, dîndu-şi votul pentru pEpEcEdE, şi-a pierdut singura speranţă pe care o mai avea. De atunci pînă acum, Gregor Samsa s-a schimbat radical. Nimeni nu mai era în stare să-i anticipeze reacţiile. În 2005, credea că numai partidul pentru care votase era în stare să schimbe ceva în ţara asta.

Ştefan cel Mare şi Sfînt (poreclit Marele şi Sfîntul Ştefan), Bălţi
Ştefan cel Mare şi Sfînt (poreclit Marele şi Sfîntul Ştefan), Bălţi

Astăzi e patru aprilie. 2009. Mîine se vor desfăşura, în ţara lui Gregor Samsa, alegerile parlamentare, care se întîmplă o dată la patru ani. Gata. S-a terminat! Gregor Samsa, după îndelungate şi chinuitoare remuşcări, a luat decizia să se răzbune, mîine, pe trădătorii idealului său pierdut încă în martie 2005.

Ca de obicei, Gregor Samsa îşi aprinde o Doina cînd iese din casă. La cinci aprilie 2009, însă, renunţă hotărît la acest tabiet al său. La ora şapte dimineaţa intră primul în cabina de vot de la Secţia de votare nr. 22, amplasată pe strada Sovetskaya Armia nr. 22. Ţinînd în mîini speranţele sale pe care, întotdeauna, le investise cu atîta francheţe în lumină şi adevăr, nu mai avusese răbdarea să parcurgă cu privirea întregul buletin de vot. Ştiuse din timp pentru cine va vota, aşa că nu mai avea rost să-şi învenineze privirea cu toate porcăriile tipărite în buletin. Îşi concentră privirea în jurul cifrei cinci şi văzuse că favoritul se află în perimetrul privirii sale. Trebuia doar să dea dovadă de maximă atenţie, ca nu cumva să facă prostia de a pune ştampila în altă căsuţă. Zis şi făcut. După o slăbiciune legată de frustrările sale mai vechi, din martie-aprilie 2005, Gregor Samsa începu a tremura în cabina de vot. Se formase un şir lung de oameni nerăbdători, veniţi şi ei la datorie. Gregor Samsa nu mai avuse răgazul să mediteze foarte bine, căci cetăţenii adunaţi în jurul cabinei de vot începuseră să se agite din cauza ezitării îndelungate a lui. Tremurînd, închise ochii. Îşi slobozise mîna tremurîndă, cu tot cu ştampilă, peste buletinul de vot, în perimetrul cifrei cinci. Ieşi din cabina de vot cu grabă, fără a verifica dacă a votat aşa cum a vrut. Aruncă buletinul în urnă şi ieşi, trîntind nervos uşa.

Contradicţii ale istoriei la Bălţi
Contradicţii ale istoriei la Bălţi

În noaptea de cinci spre şase aprilie 2009, Gregor Samsa nu închise un ochi. Îl încercaseră vechile frustrări. Ajunsese în depresie p(r)ost-ELECT-orală. I se năzărise că ceva a greşit, că şi-a pierdut votul şi de această dată. Credea că pînă dimineaţa va trebui să trăiască o veşnicie.

Cu noaptea în cap, la ora şase a.m., Gregor Samsa se sculă din pat. Peste două ore deschidea uşa centrală a Secţiei de votare nr. 22, amplasată pe strada Sovetskaya Armia nr. 22, nu departe de monumentele lui Lenin şi al lui Ştefan cel Mare şi Sfînt din inima urbei. Intră nervos în biroul preşedintelui Secţiei şi ceru să i se verifice buletinul în care, ieri, îşi pusese ultima sa speranţă. În plus, Gregor Samsa era interesat şi de validitatea buletinului său.

Scurt pe doi: preşedintele Secţiei îi spuse lui Gregor Samsa că totul este bine, că nu s-a înregistrat nici măcar un buletin falsificat – toate buletinele cetăţenilor fuseseră acceptate cu mărinimie, fiind validate sută la sută. Gregor Samsa se aprinsese. Trînti cu pumnul în masă. Doar el venise să

verifice el însuşi validitatea buletinului său. Preşedintele Secţiei de votare nr. 22, amplasată pe strada Sovetskaya Armia nr. 22, nu avuse încotro, îi adusese lui Gregor Samsa buletinul cu pricina.

Chipul lui Gregor Samsa se întunecă cînd îşi aruncă privirea în buletinul pe care, ieri, îl slobozi în urnă. Nu reuşise să se răzbune pe actorii de la 4 aprilie 2005. Votase, din greşeală, tocmai două partide! Înregistrate cu numerele de ordine patru şi cinci în kilometricul buletin de vot. În cîteva clipe, Gregor Samsa îşi imagină sfîrşitul vieţii sale. Doar era convins, cu mult timp înainte de ziua alegerilor, că va vota pentru partidul cu numărul şase. Greşise fatal.

Peste 24 de minute, Gregor Samsa atîrnă spînzurat de mîna metalică a monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfînt de pe strada Sovetskaya Armia nr. 22. Deasupra, peste cerul şi aşa întunecat, fălălăind zgomotos, trecuseră stoluri-stoluri, nesfîşite stoluri de ciori. Un copil (care mergea în acel moment pe stradă, tîrîind în urma sa o pungă plină pe care era desenată o inimă albastră cu steluţe galbene) fredonă, cu o voce matură pentru vîrsta sa, o melodie:

Car, car, car!

Ce-o fi în urnă?!

Voturi, bani, proteste, ură?…

Eu de una sînt convins:

PATRU ANI – iar neînvins!!!

Gregor Samsa muri subit la vîrsta de 39 de ani.

9_flowers_candle_lights

6 gânduri despre “Prostia p(r)ost-ELECT-orală a lui Gregor Samsa

  1. Metaforic vorbind, basarabenii nu s-au prea deosebit de Gregor Samsa pînă acum. Să vedem ce se va întîmpla după 5 aprilie 2009! Oare se va produce un miracol? Oare, mă întreb, orătania de Phoenix va avea, vorba dublului acad. Druţă, „soveste” să se refacă din propria-i cenusa???…

    Apreciază

  2. Eugen, şi dacă oamenii noştri s-ar identifica cu eroul acestei „poveşti aproape adevărate”, ce ar fi? Este o tragicomedie pe care o înţelegem perfect, însă puţini dintre noi au curajul să şi-o asume. Îi scriam despre asta (într-un alt context) şi domnişoarei Greadcenco.

    Apreciază

  3. O tragedie a poporului nostru… ce sa-i faci… Vorba moldoveanului: „De ce esti sarac? Ca sunt prost! De ce esti prost? Ca sunt sarac! ” Un cerc din care putem greu iesi. Dar o putem face, la sigur. Bravo Ion! Ai descris bine o campanie electorala.

    Apreciază

  4. Mulţumesc, stimaţi Violeta & Adrian. E bună chestia asta: „De ce eşti sărac? Că sînt prost! De ce eşti prost? Că sînt sărac!”. Aceasta şi este deviza multor-multor oameni „de-ai noştri”, de p-aci & de p-aiurea.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s