Pré-ELECT-orală…

Oficial, ELECT-orala-2009 a început. În mare, cred eu că cetăţenii Republicii Moldova sînt dezorientaţi. Unii nu mai doresc, simplu & pur, să ia în serios tot felul de aberante promisiuni de la tribună. Ieftinirea pîinii and so on (alegerile parlamentare din 2001 au fost cîştigate prin promisiuni utopice, nu-i aşa?). Alţii încă nu şi-au pierdut speranţele: continuă să viseze cu ochii deschişi (uneori face bine chestia asta, dar – vorba clasicului – cu măsură!). În jurul meu e linişte. Deocamdată nu se întîmplă aproape nimic. E ca înaintea unei mari şi îndelungate bătălii, de care va depinde, de acum încolo, soarta noastră.

Acum cîteva clipe am vizionat, pe Jurnal TV, un reportaj de la ţară. Cu oameni simpli, chinuiţi de condiţiile proaste de trai, care îşi pun mari speranţe în ziua de mîine etc. etc. Îmi dau seama că veşnicia moare la sat şi peste tot în Basarabia. Doar un strop, doi stropi de fericire. Atît. Şi acelea în oraşe.

Oamenii noştri de la ţară sînt prea buni pentru a spune un NU hotărît tradiţiei politice. Dacă ar conştientiza mai profund nivelul lor de sărăcie materială, ţăranii basarabeni ar cădea şi mai mult în adîncurile disperării. Un soi arhetipal de povară a bunătăţii noastre ne caracterizează rădăcinile. Cel puţin aşa ne-ar defini un dublu academician de la Moscova. Capul (a)plecat sabia nu-l taie, ne-ar sfătui, printre rînduri, clasicul nostru, moscovit,  în ale literaturii, dar atît de contestat de foarte mulţi intelectuali cu picioarele pe pămînt. Iar un cap prea adesea (a)plecat riscă să mai şi pască, nu?…

Click AICI pentru a viziona reportajul cu pricina. Mulţumiri echipei de la Jurnal TV pentru spunerea lucrurilor pe nume.

7 gânduri despre “Pré-ELECT-orală…

  1. Exact! Se pare că acum Poetul mi-ar da o palmă. 🙂 Versul blagian cu „veşnicia care s-a născut la sat” pare a fi astăzi extrem de idilic. Trăim nişte timpuri de „inadecvare la realitate”, vorba lui Vasile Gîrneţ. Trebuie să facem o plimbare prin satul basarabean ca să ne convingem că „Caravela culturii” (cacofonie de neevitat, deci tolerabilă!) nu e de ajuns pentru a salva situaţia. Trebuie să coborîm cu picioarele pe cernoziom/asfalt!

    Apreciază

  2. 🙂 da, poate prea buni pentru a spune un NU hotărît tradiţiei politice.:( lumea noastra se teme de schimbare, mai bine ar suporta inca vreo 8 ani comunistii decit sa accepte notiunea „noului” ce-ar putea-o aduce o alta guvernare….asta e, suntem conservatori, fideli traditiei, naivi …si lista ar putea continua la nesfirsit…

    Apreciază

  3. Asta e veşnica „povară a bunătăţii noastre”, Oxana. Cu un milion de concetăţeni peste hotarele „ţării”, nu ştiu dacă reuşim să demitizăm „bunătatea sufletească” ereditară, o moştenire nefastă care, de secole, numai „bine” ne face. Pe-un picior de plai…

    Apreciază

  4. probabil ne se trage inca de la bunatatea ciobanului din „Miorita” , prea lenesi suntem ca sa luptam pentru ce ne apartine si pentru a schimba lucrurile spre bine, preferam sa dam mainele in jos, sa tacem si sa ne resemnam…acestia suntem noi.

    Apreciază

  5. …iar TRAGODIA A MARE, Oxana, e că sîntem foarte conştienţi de apucăturile noastre tragicomice, justificabile ereditar. Toţi cetăţenii acestei „palme de rai”, dacă sînt oameni de bun-simţ, vorbesc adesea despre „prea exagerata bunătate sufletească a noastră”. Nu ştiu de ce am avea nevoie pentru a schimba „ceva” în această grilă arhetipală. Aproape nimeni nu face nimic. Mai bine ne mulţumim cu ceea ce avem, nu??!…
    Iată unde e TRAGODIA A MARE!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s