„Turnătorul…” de la „BOLŢI”

După debutul său ca prozator (Nou tratat de igienă, 2002), Anatol Moraru, titular al Catedrei de literatura română şi universală de la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, şi-a lăsat personajele în voie, renunţînd să le mai dădăcească, vorba sfătoasă a lui Gicu Vulpe. Atent să nu poposească pe „teritorii afînate epic de alţi naratori harnici”, autorul şi-a adunat de această dată personajele între coperţile romanului Turnătorul de medalii (Ed. Prut Internaţional, 2008, 282 p.), o lucrare de debut în specie şi pentru autor, şi pentru Bălţi.

1. READ-APPEAL-UL PRIMULUI ROMAN DE LA BĂLŢI

Lumea lui Dorin Pînzaru, protagonistul romanului, nu se deosebeşte cu nimic de cea a lui Anatol Moraru, scriitorul. Autorul, observator cu ochi antrenat, nu a făcut altceva decît să-şi îndemne personajele să-şi nareze aventurile şi dramele. Pagină cu pagină, cititorul (mai cu seamă cel care, cu (ne-)plăcere, se regăseşte în lumea lui Pînzaru!) cînd plonjează într-un studenţesc „rezervor de amintiri made in U.R.S.S.” (Nicolae Leahu), cînd revine, regăsindu-se, poate, în viaţa universitară de zi cu zi.

„Tradiţia” din Nou tratat… este continuată şi în romanul Turnătorul de medalii. Iată de ce fragmentul critic ce urmează validează, credem, şi Turnătorul…: „Cartea lui Anatol Moraru este despre intelectuali: studenţi, universitari, cadre din cercetare. Dar nu în aceasta rezidă interesul faţă de ea, deşi trebuie să remarcăm curiozitatea mediului universitar bălţean, lesne recognoscibil în rîndurile şi printre rîndurile prozei din Noul tratat… Mă mir cum de autorul nu a fost fluierat, precum „am mai păţit-o şi alţii”… Valoarea cărţii constă în formula narativă plină de ironie şi autoironie, captivantă şi provocatoare. Anatol Moraru vine din lecturi, are o cultură fundamentală pe care o pune permanent în evidenţă cu o dezinvoltură admirabilă, evitînd cu eleganţă excesele şi trivialul. Autorul are harul replicii. Cine îi cunoaşte scrisul (nu atît de mult în cantitate, dar, fără îndoială, cu personalitate inconfundabilă şi cu mult curaj), îi remarcă imediat marea disponibilitate în vederea ludicului. Naratorul lui lunecă mereu pe lama unui discurs ironic şi jucăuş. Constructele narative implică un narator informat, conectat nonstop la revelaţia rostirii sau a scrierii ingenioase a textului. Despre asta nu se povesteşte, în aceste domenii trebuie să intri fără grijă şi să te mişti ca la tine acasă. Autorul îşi/îţi modelează textele în sfera literarităţii lumii evocate. Nu este cazul să vorbim despre tehnici precum citatul, intertextul, deoarece acestea sînt sudate în chiar modul de a nara şi de a vorbi al personajelor” (Maria Şleahtiţchi, Timpul, 11.10.2006, nr. 501).

Dar să vedem ce spune despre sine, cu vocea-i i(r)oniza(n), însuşi naratorul din Turnătorul de medalii: „La o adică, nu mă prea interesează destinul acestui text, pentru că nu-l scriu din raţiuni didactice sau caut glorie cu felinarul în faptul zilei. Îmi dau seama că, în esenţă, orice student de la Litere, indiferent de spaţiul geografic în care se află alma mater, e apt să scrie asemenea reportaje, să le zicem existenţiale şi cotidiene, şi nu ştiu dacă ele s-ar deosebi mult unele de altele” (p. 264).

„Lansat ca analist literar, dar cochetînd şi cu poezia, în cel puţin două cazuri (le-am şi afişat), pentru a-şi necăji comilitonii liricoizi mai degrabă, Anatol Moraru s-a înscris oarecum din mers, cu un fel de pas lateral, în cel mai recent pluton al prozei româneşti din Basarabia. În front, este, totuşi, un insolit: nu are intensitatea gravă a lui Constantin Cheianu, la fel cum nu e un administrator de palme retorice ca Sandu Vaculovski. Poziţionat undeva între Iulian Ciocan şi Vasile Ernu, el explorează cam acelaşi rezervor de amintiri made in U.R.S.S.” (Nicolae Leahu, fragment din prefaţa Despre libera circulaţie a mărfurilor intertextuale, pp. 3-9).

În manieră pindariană, nu ne rămîne decît -i sugerăm dlui Anatol Moraru să nu năzuiască la viaţa nemuritoare, ci să epuizeze domeniul posibilului şi în alte tratate, noi-vechi, de… igienă.

2. LUMEA BOLŢEANĂ A LUI ANATOL MORARU

May I introduce himself? Se numeşte Dorin Pînzaru, a ajuns la o vîrstă a înţelepciunii, e brunet, înalt, frumos, se îmbracă cu gust şi are succes la femei. Citeşte din Biblioteca Ştiinţifică (pe cea sătească a terminat-o), a fost student aproape eminent la Litere, a văzut America live şi a ajuns, peste ani, un profesor de înţelepciune al naţiunii.

Pe cît de aşteptat, pe atît de incitant primul roman de la Bolţi. Turnătorul de medalii este o scriitură complexă, cu multiple planuri narative şi link-uri intertextuale. Este un text cu read-appeal, pentru că e scris de un autor venit (şi) din sociologia literaturii.

Dincolo de atmosfera, vorba lui Galaicu-Păun, de script-tease, atmosferă şocantă pentru unii, captivantă pentru alţii, Turnătorul de medalii este, cu toată substanţa sa de po(i)etică a existenţei, o excelentă cronică all in one a vieţii universitare de p-aci şi de p-aiurea.

Axioma, Agamemnon, Arsenic, mister Iaurt şi aşa mai departe nu te pot lăsa rece dacă ştii de unde vine Anatol Moraru. Autorul este mereu în preajma personajelor sale, pe care iată că a renunţat, cică, să le mai dădăcească precum în vechiul Nou tratat… Impresionant, galeria de personaje a romanului e foarte variată în timp şi spaţiu. Oamenii din Turnătorul… sînt inconfundabili, mereu îi suspectezi. Bineînţeles, Anatol Moraru nu poate fi un creator de personaje negative şi pozitive. Sondînd, cu oglinda-n spate, recuzita postmodernistă, autorul recrează/imită chipuri fireşti şi, desigur, groteşti.

Iată doar cîteva portrete memorabile:

Am ieşit astăzi după ore cu Adi la o bere. Colegul meu de catedră n-are încă treizeci şi e foarte înzestrat: a luat premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie, traduce admirabil din rusă şi franceză, iar şeful nostru, Nicolae, consideră că Adi va fi mai mare decît Cioran (p. 155).

Maria e o fire elevată, ai impresia că s-a născut la Paris şi nu într-un sat de pe Răut (p. 174).

– Ne relaxăm vreo oră şi apoi mergem pe la casele noastre, a propus Nicolae, despre care trebuie să spun că, fiind şef de catedră, ştie să ne domine fără a-şi afişa superioritatea intelectuală (p. 215).

Cînd intră în sala de curs – slab, gîrbovit, cu părul rar şi încîlcit, într-un costum în care i-a petrecut, la televizor, spre infern pe toţi secretarii generali ai pcus, într-o cămaşă gata să se destrame pe la guler şi manşete, cu o cravată pe care doar un boschetar ar accepta să o poarte – ai impresia că vezi aievea o idee defunctă (pp. 133-134).

Această prezentare necesită JavaScript.

Inutil să mai amintesc despre cooperarea extra- şi metaliterară dintre autor şi personajele sale. Un personaj captează atenţia cititorului cu o camertonizant-ezoterică prefaţă, alt personaj anunţă, prin coperta romanului, caracterul de puzzle al firelor narative, mai multe personaje participă, cum pot, la lansarea volumului. Cineva scrie o cronică. Outsiderii sînt undeva în preajmă, lamentîndu-se de freedom of speech-ul Turnătorului

Naratorul personajului-narator nu-şi face griji pentru destinul „acestui text”, nu caută „glorie în faptul zilei”, pentru că, citez, „orice student de la Litere, indiferent de spaţiul geografic în care se află alma mater, e apt să scrie asemenea reportaje, să le zicem existenţiale şi cotidiene„.

Scris aproape pe jumătate în engleză, Turnătorul de medalii e la un pas de a pătrunde şi în alte cercuri, cu mult mai largi decît cele autohtone.

Avem un text care diluează atmosfera monocromatică de la noi. Foarte amuzant, tragicomic poate. Îl recomand insistent.

Secvenţe de la lansarea Turnătorului…

5 gânduri despre “„Turnătorul…” de la „BOLŢI”

  1. bai, moraru tre sa-ti plateasca un comision din vanzarile ‘turnatorului’, pentru ca, vorba ceea, ‘you make me wanna’…adica articolu asta ma face sa vreau sa o citesc.
    daca nu mio dai pe a ta, zimi macar unde sa o gasesc, aici unde stau eu. intreabal chiar pe autor. ar putea sa fie la curent.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s