Scolastică vs e-Learning. Bibliotecă vs Hi Tech

e-learningAcum o săptămînă, mai exact în prima jumătate a zilei de 22 noiembrie – o sîmbătă cu ploaie şi fulgi, am asistat la un seminar ţinut de profesoara Elena Mănucă. Dumneaei a venit de la Iaşi la Bălţi ca să ne vorbească despre oportunităţile transdisciplinarităţii şi e-Learning. În calitate de formator şi didactician, Elena Mănucă, profesoară de limba şi literatura română, a împărtăşit profesorilor şi studenţilor prezenţi mai multe secrete din activităţile sale didactice puţin (sau deloc) practicate la noi, în Republica Moldova.

Prof. Elena Mănucă

Versată şi în materie de Multiple Intelligences (Howard Gardner), profesoara Elena Mănucă mizează, în activitatea sa didactică, pe transdisciplinaritate – o combinaţie utilă şi atractivă dintre disciplinele limba română, informatică şi istorie etc. Fiindcă generaţia digi refuză să mai citească dintr-o motivaţie interioară, transdisciplinaritatea pare a fi o soluţie ideală de a combina utilul cu plăcutul. Să ne imaginăm, în acest sens, cum ar arăta o lecţie de limba şi literatura română la computer. Orice elev/student este monitorizat online. Are un e-Portofoliu, netradiţional, care îi permite profesorului să fie, in absetia, cu ochii pe discipolii săi. Mai apoi, in praesentia, profesorul are cu mult mai multe posibilităţi reale de a-i monitoriza şi a-i evalua corect pe discipolii săi. Toate aceste surprize tehnice ale secolului al XXI-lea nu pot decît să contribuie la sporirea calitativă a cunoştinţelor printre tineretul studios, care preferă să navigheze în păienjenişul mondial, mai puţin să citească în bibliotecă. În acest sens, profesoara Elena Mănucă de la Iaşi a reuşit, se pare, să aducă în conştiinţa multor cybermeni cuvîntul clasic al literaturii. Şi toate aceste performanţe au devenit realitate prin intermediul ACESTUI instrument e-Learning.

Prof. Elena Mănucă de la Iaşi vorbeşte profesorilor şi studenţilor de la Bălţi despre oportunităţile transdisciplinarităţii e-Learning
Elena Mănucă: Elevul/studentul trebuie să înveţe să facă, nu doar să reproducă mecanic nişte cunoştinţe.

Profesorul din România este evaluat şi în funcţie de rezultatele discipolilor săi, ne spune dna profesoară Elena Mănucă. Ai studenţi cu rezultate bune, (îţi) cresc salariul şi, mai important!, prestigiul. Profesoara Elena Mănucă este un exemplu şi în acest sens.

Elevul/studentul trebuie să înveţe să facă, nu doar să reproducă mecanic nişte cunoştinţe. Mai mult ca niciodată, avem nevoie de competenţe. Oameni care să poată face ceva dacă stau cu privirea ţintă pe display. În acest context, gadget-urile trebuie să fie un mijloc, nu un scop în sine. Pentru mulţi profesori „certaţi” cu Hi Tech-urile, acest soi de transdisciplinaritate de care vorbeşte profesoara Elena Mănucă constituie un aşa-zis „şoc al viitorului”. Realitatea este tot mai evidentă: discipolii de azi nu mai sînt receptivi la inflexibilitatea profesorilor tradiţionalişti, care cu greu văd cum ar renunţa la metodele scolastice de predare şi evaluare.

Profesorii înşişi trebuie să fie creatori de materiale digitale, pe care trebuie să le propună discipolilor. Acum, orice profesor ar trebui să-şi gestioneze lecţia în laboratorul de informatică. Acest fapt le dau elevilor/studenţilor sentimentul că ei înşişi participă activ la procesul de învăţare. Se vorbeşte despre centrarea pe elev/student, dar, paradoxal!, acestora nu li se acordă atenţia necesară.

Profesorul digi nu trebuie să mai fie un livrator de conţinuturi, ci un facilitator al lor.

Elena Mănucă: Nu pregătim olimpici. Pregătim cetăţeni ai secolului XXI.

Metodele e-Learning de care vorbeşte profesoara ieşeană presupun o reformă în procesul de proiectare a lecţiilor. Ideea e că dinspre elev/student trebuie să se pornească atunci cînd un profesor vrea să-şi elaboreze cursurile (opţionale).

urssÎn sistemul tradiţional de învăţămînt accentul cade pe evaluarea capacităţii de memorare. Numai aşa îmi explic de ce mai cu seamă în timpul defunctei URSS, atunci cînd era în vigoare vechiul sistem de notare (1, 2, 3, 4, 5), existau mulţi eminenţi printre elevi/studenţi. De fapt, aceştia erau, în mare, tocilarii. Obţineau diplome roşii, dar cu greu se mai afirmau (dacă reuşeau să nu se înece la mal!) în viaţă.

M-am referit în mai multe rînduri la sistemul de învăţămînt din R. Moldova. În majoritatea instituţiilor de învăţămînt de aici, dar şi din România de altfel, lecţiile se întîmplă ca acum 50 sau 40 de ani. Nu mai amintesc de împrejurările în care se predau orele (despre mobilierul care stă să se destrame de la încheieturi şi de accesul foarte limitat la Internet voi scrie, poate, cu altă ocazie).

În epoca Hi Tech lecţiile tradiţionale au devenit extrem de plictisitoare. Nu numai elevii/studenţi rezistă cu greu acestor provocări! Şi profesorii, mai cu seamă cei din generaţia digi, sînt într-o nesfîrşită (a se citi chinuitoare) căutare de alternative.

De unde CALITATE atunci cînd profesorul şi studentul de aici încă se mai confruntă cu grave probleme existenţiale gen to be or not to be?

e-learning_2 elearning elearning_headset_on_books

11 gânduri despre “Scolastică vs e-Learning. Bibliotecă vs Hi Tech

  1. Stimate domnule asistent Ion Urusciuc,

    Intr-o seara cu …moina bacoviana, am avut surpriza sa constat ca intentia dumneavostra s-a concretizat in acesta ” RADIOGRAFIE” a unei zile cu „ploaie si cu fulgi”, care, pentru mine, a avut o importanta speciala de semnificatie.

    A fost prima data cand a trebuit sa raspund unor intrebari incomode. La vama. Dupa ce, in urma cu cateva luni, cautam eu in vama, in Austria, politistii pentru a primi… libera trecere. NU a fost nevoie.

    A fost prima data cand am avut mai mult timp la dispozitie pentru a prezenta cateva dintre proiectele la care lucrez, initiate tocmai pentru ca nu accept ideea unei intentii care EXISTA si dincoace, in ceea ce priveste relatia elev/student/profesor – ei si noi revendicandu-ne apartenenta la aceeasi generatie.

    NU a fost prima data cand… mijloacele tehnice au… creat probleme.

    A fost prima data cand mi-am promis ca nu voi mai reveni la BALTI.
    AM REVENIT asupra acestei idei, promitandu-mi ca, intr-o zi cu splendida lumina, voi trece prin Balti, acordandu-mi ragazul de a vizita pe-ndelete Universitatea si alte obiective, in drum spre Kiev.

    Pana cand se va concretiza aceasta idee, m-as bucura daca v-ati promite ca veti (re?)veni la Iasi. Pentru a-l (re?)descoperi, medieval si modern, asa cum este, si pentru a discuta despre un proiect pe care il am in minte/pe birou si… la vedere, la adresa http://elweb2.wordpress.com/. Acolo este cadrul general a carui prelungire fireasca se va concretiza in anul 2009. Dincoace.

    Despre potentiale intersectii dincoace/dincolo, voi reveni… cu nuantari.

    Cu cele mai bune ganduri, de la Iasi,
    Elena Manuca

    Apreciază

  2. Mulţumesc, stimată doamnă Elena Mănucă, pentru acest amplu comentariu.
    A fost o plăcere să vă cunoaştem în postura de profesor care nu numai vorbeşte, dar şi face ceva pentru sistemul de învăţămînt românesc (de „dincolo-dincoace”). Desigur, ceea ce faceţi ne-a impresionat. „Intersecţiile” dintre „dincoace” & „dincolo” pot rezulta cu nişte proiecte care ar renaşte metodele de predare în instituţiile de învăţămînt.
    În sud-est există încă probleme de natură HARD. Cu SOFT-ul e bine, parcă.
    Vă mulţumim încă o dată pentru că, în pofida atîtor „bariere”, aţi reuşit să ajungeţi şi la Bălţi.
    Vă mai aşteptăm!

    Cu respect, de „dincoace”,
    Ion Uruşciuc

    Apreciază

  3. Activitate derulată în cadrul Proiectului „În Europa prin Internet”, susţinut financiar de Fundaţia Soros-Moldova şi gestionat de Asociaţia „Alianţa între generaţii” din Făleşti (preşedinte Gheorghe Şova)

    Apreciază

  4. Ideea in sine e buna. Doar ca… cine garanteaza faptul ca studentii o sa stea pe web-ul cu programa scolara si n-au sa petreaca timpul pe alte site-uri mult mai atractive, ori jocuri?
    N-ai dreptate nici un pic cind sustii ca premiantii cu diplome rosii erau total incapabil de a se incadra cu succes in viata. Tocilarii de felul asta, au acum firme particulare, carora le merge de minune, sint extrem de cultivati, au in posesia lor cele mai noi descoperiri electronice, si totusi, de cite ori merg in ospetie gasesc un teanc de carti, traditionalele carti ,citite, ori care asteapta sa fie citite. Sa nu mai vorbesc, ca atunci cind incerc sa intru cu ei in discutie, ma simt „ca o bilbiita”, pentru ca acesta e exact simtamintul pe care un om inteligent ti-l inspira.
    Eu zic, ca, fie prin e-teaching, ori fie ca studiezi traditional, tot ajungi la acelasi rezultat, doar ca primul e mai „atractiv”. E imposibil sa sustii ca studentilor le creste IQ-ul pentru ca folosesc internetul. Daca nu e folosit pentru un scop clar, el e tocmai cel mai fara de folos mod de a pierde timpul.
    Cind la noi deabia se discuta despre e-learning, in alte parti profii se tin de cap si se vaita, pentru ca nu mai stiu cum sa-i tina in friu pe studenti, pentru ca tocmai generatia asta electronizata si democratizata i-a facut sa fie agresivi, necuviinciosi si nerespectuosi. Portofoliul unei studente la virsta pubertatii pe net contine foto personale si ale prietenilor „semi-porno”, cu tigareta si machiaj tipator, cintece tip Rhianna, Eminem & Co si imaginile actorilor preferati.Chat-urile sint la moda si „cunostintele” in felul acesta se leaga cel mai usor. Mai mult, recent, o cunoscuta, care avea impresia ca fiica ei de 13 ani, atunci cind sta pe net isi face lectiile, a descoperit o „frumoasa” colectie de filme porno, careia, aceasta din urma, nu reusise sa-i stearga destul de bine urmele.:):):)
    Eu zic ca… cind spunem DA, trebuie sa tinem cont de toate laturile… inclusiv cele negative. Eu nu sint impotriva internetului si nici a e-learningului, insa pina acum, si din ceea ce cunosc personal, tot metoda veche de invatamint are cea mai mare eficacitate si… cele mai putine riscuri. Pentru ca cind educam un copil, vrem sa-l tinem cit mai departe de tot ce l-ar influienta negativ si i-ar face rau personalitatii lui. Cind ii dai friu liber pe internet, nu-l mai poti proteja si nici calauzi pasii.

    Apreciază

  5. Desigur, Iraida, mulţi tineri de azi fac abuz de net (în sensul mai puţin constructiv al cuvîntului, în acest caz fiind foarte necesară o cultură informaţională). Nu am putut să fiu ca-te-go-ric în acest post, iată de ce am lăsat loc şi pentru unele excepţii/paranteze.
    * * *
    Doar o paralelă, că trebuie să plec imediat: de parcă Internetul ar repeta „soarta” ŞTIINŢEI din Evul Mediu, o epocă marcată de spiritul dogmatic al marilor religii, atunci cînd cineva care afirma că Pămîntul se roteşte în jurul Soarelui era ars pe rug (astăzi, religiile lumii nu au cum să se lipsească de (r)evoluţia în ştiinţe!). Cred că utilitatea educativă a Internetului va fi încă mult timp contestată de spiritele mai conservatiste. Dar pînă la o vreme! Pînă cînd era digitală va fi sarea şi piperul vieţii de zi cu zi.
    Ai dat de înţeles că „tocilarii” cu diplome roşii de cîndva nu ar fi astăzi nişte rataţi, pentru că mulţi dintre ei, în timpul oportun, nu s-au înecat la mal. Păi sigur că ai dreptate! Cunosc astăzi ex-cetăţeni de succes ai defunctei urss. Nu aveau încotro. Trebuia, în limita împrejurărilor, să se afirme cumva, că doar nu le rămînea să taie frunze celor cu zgarda la gît.🙂 Unii au reuşit de minune!

    Apreciază

  6. Iraida, sunt dezolat sa constat ca un tanar din generatia PRO poate spune in secolul internetului „tot metoda veche de invatamint are cea mai mare eficacitate…”, adica predarea ex catedra si memorarea cuvant cu cuvant. As crea sa te intreb:
    1. Ce alegi intre lectura rolului lui Stefan cel Mare facuta de profesor si filmul Fraţii Jderi in care Gh.Cozorici declama magistral?
    2. Dar intre mirajul Antarcticii povestit de profesor si un minunat album pe internet?
    3. Dar daca auzi pe marele George Calinescu predandu-si cursul studentilor de la Univ.Bucuresti ai cum sa-l povestesti apoi ca stil?

    Sper ca ai sa intelegi ce aduce nou calculatorul in continut si forma unui curs: imaginea, sunetul, filmul si animatia. E putin ?
    Este enorm de mult daca adaug ca unii din auditori au memoria vizuala si memoria auditiva mai dezvoltate.
    Nu mai iau in discutie curatenia, eleganta, acuratetea, corectitudinea sau completitudinea unei expuneri utilizand tehnologia si internetul.
    Comunicarea la mare distanta cu ce o faci ? Telefon ? Fax ? :))

    Apreciază

  7. Stimate prof. Sebastian Alexandru, sînt mulţumit că m-am născut într-o epocă care îmi permite să „am lumea la dispoziţia mea”. Ce mă făceam dacă „trebuia” să trăiesc în Evul Mediu?🙂
    Internetul & Hi Tech-urile nu au altă menire decît să ne uşureze viaţa, să ne facă mai fericiţi, dacă vreţi. În acest context, este nevoie, desigur, de oameni competenţi, care ar da tonul unei culturi informaţionale fără prejudecăţi pe alocuri anacronice. Tocmai aceasta şi este misiunea dvs. şi a tuturor celor care, pentru „non-conformism”, nu neagă NOUL din principii exagerat-conservatiste.
    Bucuros de cunoştinţă! Succese în promovarea e-Learning-ului şi a noilor oportunităţi de învăţare, stimate profesor.

    Cu gînduri bune,
    Ion Uruşciuc

    Apreciază

  8. P/u D. Sebastian Alexandru
    1.La primul punct aleg sa citesc singura „Fratii Jderi”, asezata confortabil in fotoliu, cu o ceasca de cafea sau ceai in fata. Nici un profesor n-o sa faca integral citirea operei. De la ei astept tocmai sa ma intrige spre lectura si dupa aia sa discutam, polemizam, ca in final sa descoperim idei noi, ce nu au fost inca tiparite in referatele de pe net. Cit despre film… tot as alege sa merg mai bine la cinema cu un prieten, decit sa-l descarc de pe internet. L-as trai mai adinc si personal, decit as face-o in fata compului.

    2.Profesorul, daca e bun profesor, o sa vina la lectie cu albumul gata facut. Eu as prefera sa vad pe viu. Eu cind am predat copiilor curentele literare, am avut un album special, cu fotografii facute personal, cu opere de arta, ce apartineau diferitor epoci. Impreuna am depistat trasaturile ce le uneau si care le diferentiau. Copiii au fost emotionati, pentru ca imaginile nu erau copiate, dar TRAITE de profesorul lor, si asta le-a infierbintat imaginatia, nemaivorbind ca-mi savurau orice cuvint. Asa ca, depinde FOARTE MULTde pregatirea profesorului, de imaginatia si creativitatea acestuia.

    3. Pe Calinescu nu l-as povesti, dar as face atit de intriganta imaginea acestuia, ca elevii insisi sa fie curiosi sa-l citeasca.

    Inca ceva, va inchipuiti, cum ar arata un copil care jumatate de zi ar sta in fata compului, la ore, dupa aia ar merge acasa si iarasi se va aseaza la comp deja ca sa-si faca temele? Dupa terminarea facultatii acelasi copil, deja adult, ar sta opt ore si mai bine la serviciu, in fata aceleiasi interminabile lumini albastre, in fata unei realitati virtuale. Cum arata acesti oameni in viata de zi cu zi? Nu e greu de ghicit. Si nu sint nici greu de gasit.

    Copiii mei prescolari stau deja in fata compului mai mult decit mine. Mai putina miscare, mai putina comunicatie, alt tip de jocuri – o generatie marcata de internet, traind in virtualitate, ca intr-un fel de alienare.

    Repet inca o data: nu sint impotriva raspindirii tehnicii, ideea mea e

    Apreciază

  9. Îmi pare bine, Iraida, că te interesezi de tema acestui post (întotdeauna actual?) publicat încă în noiembrie 2008. Desigur, oportunităţile e-Learning sînt nelimitate, iată de ce ar fi păcat să ne retragem în scolastică. Există şi unele limite. Statul în faţa computer-ului ar trebui să fie proporţional cu statul în sala de sporturi, altfel cei sănătoşi îşi pot pierde… sănătatea.
    E de datoria profesorilor şi a părinţilor să monitorizeze contactul copiilor cu lumea virtuală. Iar aici, desigur, o cultură informaţională nu este în nici un caz de prisos.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s