Despre APĂ (o sinteză în trei secvenţe)

Apa este cea mai întâlnită substanţă de pe Pământ. Ea este parte din organismul tuturor vietăţilor şi a plantelor. Această „stihie”, apa, ascunde în celulele sale un mister neînţeles încă de oamenii de ştiinţă. Poate că însăşi apa ar putea dezlega acest mister?

apa01Potrivit scripturilor, apa este mai mult decât o substanţă fizică, ea poartă o semnificaţie cu mult mai profundă, legată de ideea vieţii. Oamenii de ştiinţă spun că apa a fost studiată minuţios, ea având proprietăţi fizice şi chimice neobişnuite în comparaţie cu alte substanţe lichide. Dar nimeni dintre savanţi încă nu a înţeles de ce, pe timp de iarnă, volumul apei creşte, transfomându-se în gheaţă, iar pe timp de vară – volumul ei se micşorează, fiind în stare lichidă. Anume proprietatea apei de a-şi mări volumul la o temperatură scăzută îi ajuta pe oamenii care trăiau în nord să sfarme piatră, turnând apă în crăpăturile unei stânci.

h2o2M-a impresionat faptul că apa are… memorie. Dacă acesta este un adevăr ştiinţific, atunci e simplu să deducem că Oceanul Planetar, sinonim cu însăşi viaţa de pe Terra, este, de fapt, un imens computer. Acest misterios computer, a cărui structură este extrem de simplă – H2O, este esenţa vieţii de pe Pământ. Dacă apa are memorie, oamenii ar trebui să se gândească tot mai mult şi mai serios cum să se comporte cu această substanţă a vieţii. Dacă omul este ceea ce bea, apa ar trebui să ocupe un loc prioritar, superior în raport cu petrolul, de exemplu. Substanţa vieţii, aceast lichid aparent ieftin, dar în esenţă fără de preţ, ar putea, în viitorul cel mai apropiat, înlocui combustibilul petrolier. Mă întreb cât bine ar face această radicală schimbare pentru mediul ambiant? Probabil că nu am mai avea atât de multe catastrofe ecologice ca azi.

M-au impresionat în mod deosebit experimentele ştiinţifice asupra aghesmei. Vedem prin microscop că moleculele apei sfinţite, spre deosebire de apa simplă, arată perfect, ca nişte fulgi de nea. Experimentele savanţilor au mai demonstrat că ocean-waveapa, datorită memoriei sale, este capabilă să-şi schimbe structura după împrejurări. Dacă apa „aude” o simfonie de Mozart, celulele ei, aidoma unor fulgi de cristal, ne creează o senzaţie vizuală plăcută, dacă avem la îndemână un microscop. Dacă apa „aude” o melodie hard rock, celulele ei, văzute la microscop, produc o imagine mai puţin plăcută vederii. Dacă, înainte de a o bea, îi spunem mulţumesc apei, ea îşi va lăsa asupra organismului uman cele mai benefice efecte. Într-un mediu ostil apei, total neecologic, apa devine dăunătoare vieţii, transformându-se mai degrabă într-o substanţă care poate ucide.

De parcă Pământul ar fi ca un gigantic vas cu apă, care conţine, la rândul său, alte vase cu apă – toate vietăţile şi plantele, care, în mare parte, constau şi ele din apă.

Apa este o substanţă sinonimă cu viaţa. De ce nu ar exista în sistemul de învăţământ internaţional un obiect de studiu care ar cultiva la tinerele generaţii dragostea faţă de ceea ce este în realitate viaţa?…

2 gânduri despre “Despre APĂ (o sinteză în trei secvenţe)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s