Imposibilitatea de a(-ti) trai scrisul

De o bucata de timp ma gandesc la blogul meu. Regret ca inca nu am posibilitatea sa fiu un blogger activ, care sa ia in dezbatere orice. Dar daca, 24 din 24 de ore, as avea la indemana un computer conectat la Internet ce ar fi?!…

Acum, mai in gluma, mai in serios, ca un aborigen de pe o insula din Pacific, voi spune: „Dati-mi un computer conectat la Internet si voi face minuni!”.🙂

Ei bine. De maine voi fi conectat si eu la paienjenis. Si? Am sa ma numesc si eu blogger. Sau cel putin am sa am si eu pretentia de a fi un blogger. Bine! Dar ce subiecte as putea aborda, astfel incat nu numai eu sa-mi citesc blogul? Sincer sa fiu, draga prietene, in afara de lucruri negative, nu as prea avea ce scrie. Ar fi un blog sumbru, negativist si plictisitor. Un blog care, de la un timp, ar fi sacaitor. Ar fi un trash izvorat din subconstientul societatii in care traiesc. Cu multe probleme abordate dintr-o perspectiva fara solutii. O gramada de cuvinte frante…

Am tot incercat si nu voi renunta la gandul de a contribui cat de mult posibil la schimbarea conceptiei de viata la moldoveni. O fac in toata ziua cand merg in fata studentilor. Si, pe termen lung, nu voi renunta la aceasta idee. Vreau o schimbare care sa inceapa de la mine. Chiar daca sunt deja la „al zecelea” pas, sunt gata sa o iau de la inceput.

Ma tem ca daca in urmatorii 4-5 ani nu se vor produce schimbari, oamenii vor renunta ireversibil la tot ceea ce pretinde a apara Constitutia Republicii Moldova.

P.S. Imi doresc si eu sa scriu despre codrii verzi, despre tot ceea ce pot face bun oamenii si despre dragoste…

7 gânduri despre “Imposibilitatea de a(-ti) trai scrisul

  1. Statutul de blogger, asumat cu maturitate, va da dreptul sa le induceti studentilor dumneavoastra dorinta de a trai pulsatiile blogosferei. Iar energia provocata de…posibilitatea de a respira in ritmul scrisului ar fi contaminanta pentru studentii care isi doresc un profesor capabil sa proiecteze altfel dialogul academic (in praesentia/in absentia). Oferiti-le un spatiu WEB, articulat nevoilor lor, si … isi vor schimba atitudinea, schimband, de fapt, relieful interior/exerior al lumii in care traim („scrisul”).
    SUCCES!

    Apreciază

  2. De fapt, stimată Elena Mănucă, nu am conceput acest blog ca pe un spaţiu WEB articulat nevoilor studenţilor. Ceea ce fac aici este, mai întîi de toate, un capriciu al meu. Simplă curiozitate. Deocamdată amatorism, dacă vreţi.
    Desigur, trebuie să mă gîndesc la un e-Portofoliu ca instrument de stimulare a unui dialog academic. Mulţumesc pentru observaţii!
    SUCCES şi dvs.!

    Apreciază

  3. Mulţumesc pentru urări, dnă Mănucă!
    Bine aţi spus că „satisfacţiile efortului… sisific profesor/elev/student sînt nebănuite!”. Nu-mi rămîne decît a le („satisfacţiile”) descoperi măcar parţial. Dar – deocamdată -, şi eu, şi cei din preajma mea trebuie să clarificăm încă destule aspecte.

    Cu gînduri bune, de la Bălţi,
    i.u.

    Apreciază

  4. Nu sunt observatii, ci sugestii.
    Bineinteles ca blogul de fata este conceput, ca de altfel mai toate, pentru nevoi personale reflexive.
    Pentru studenti s-ar plia excelent un WIKI. Are numeroase facilitati.
    Descoperirea lor presupune mai mult decat un …”capriciu”. Satisfactiile efortului …sisific profesor/elev/student sunt nebanuite!
    Din spatiul real, de aceasta data, urari de bine!
    Cu stima,
    E.M.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s