Natura semiotico-gramaticală a limbajului virtual scris al SMS-urilor

ion_urusciucAcademicianului Silviu Berejan

Comunicare prezentată la Colocviul Internaţional In honorem acad. Silviu BEREJAN, Chişinău-Bălţi, 27-28 septembrie 2007

Abstract

One of the most important invention of the mobile technology was the SMS as it has opened new ways of communication. Born into a world of Internet chatrooms, e-mail, and WAP phones, text messaging is getting more and more popular among mobile phone users. Though the text messaging reuses existing linguistic devices, it is adapting them and has a definite impact on the semiotical and grammatical nature of the Romanian language. Even if the SMS’s virtual written language offers genuine unexplored possibilities, efficient communication is still a continuous challenge, most often due to the human factor.

1. Preliminarii. Sistemele de comunicare sînt numeroase şi variate. „Din perspectiva lingvistică – menţionează Lucia Wald – comunicarea reciprocă între oameni se realizează în principal pe baza a trei sisteme de semne: limbajul sonor, limbajul gestual ca auxiliar şi, în anumite situaţii, ca substitut a lui, şi scrierea” [Wald 1973: 18]. Ca sistem de comunicare grafică, apariţia scrierii a avut o contribuţie esenţială în evoluţia progresivă a umanităţii. În continuare, nu intenţionăm să realizăm o schiţă retrospectivă a scrierii ca fenomen lingvistic. Aici, dintr-o perspectivă semiotico-gramaticală, ne propunem să conturăm unele aspecte mai puţin studiate ale limbajului virtual scris al SMS-urilor, o practică de scriitură ce „nu a fost tratată decît din punct de vedere semiotic sau socio-pragmatic” [Moise], deoarece mesajele scrise pe suport electronic „sînt vizate de o manieră negativă, căci ele ameninţă puritatea şi siguranţa practicilor de scriitură pe suport tipografic” [ibidem].

1.1. Limbajul SMS este un produs al erei moderne, în care, pentru mulţi oameni, celularul (telefonul mobil) a devenit un accesoriu de nelipsit. Acest limbaj creativ a evoluat natural, din nevoia de a transmite cît mai multă informaţie cu ajutorul a cît mai puţine caractere.

Comunicare interpersonală mediată tehnologic, SMS-ul are proprietatea de a fi rapid, accesibil, individual ca stil, deşi ar putea fi considerat şi foarte standardizat, clişeizat. Mai cu seamă în ultimul timp, cînd explozia informaţională devine tot mai evidentă, în mass-media se conturează tot mai multe opinii conform cărora „Galaxia SMS-urilor a înlocuit-o pe cea a lui Gutenberg, inventînd o formă de oralitate digitală care a schimbat nu numai formele lingvistice de exprimare, ci şi pe acelea mai profunde, de gîndire” [Mihăilescu]. Mai mult chiar, se pare că latinescul Gîndesc, deci exist (Cogito ergo sum) s-a transformat, pentru majoritatea tinerilor, în Trimit SMS-uri, deci exist.

Deşi limitate ca număr de semne, mesajele textuale expediate prin intermediul celularului se bucură de aprecierea utilizatorilor serviciului SMS. Acest fapt a dat naştere unei noi culturi a comunicării virtuale, mai cu seamă în mediul juvenil.

O caracteristică esenţială a limbajului scris tip SMS este utlizarea prescurtărilor, ce a generat şi un argou „specializat”, inspirat din termenii folosiţi pe chat-uri sau din cei împrumutaţi din limba engleză. Principiul se bazează pe eliminarea vocalelor din cuvinte (a lui e, mai ales), astfel obţinîndu-se nişte schelete lexicale purtătoare de sens care asigură comunicării maximă concizie: pt c – pentru ce ; d c – de ce ; rpd – repede etc. (pentru alte exemple, a se vedea infra).

1.2. În ciuda faptului că celularele au apărut pe piaţă în 1983, SMS-ul a fost cunoscut abia în 1993 [cf. Richardson, 2006, 91]. Utilizarea acestora a început să crească spre sfîrşitul anilor ’90, cu o perioadă de explozie între 1999 şi 2002. Întrucît telefonia mobilă cîştigă în fiecare an peste 120 de milioane de utilizatori în toată lumea, creşte şi numărul celor care comunică şi se informează prin intermediul SMS-urilor. Conform enciclopediei electronice Wikipedia, care îl citează pe Gartner, către anul 2010, numărul total al SMS-urilor se va estima la 2,3 trilioane.

Pe măsură ce tot mai multe celulare posedă navigatoare internet şi programe de e-mail, frontierele dintre tehnologia mobilă şi cea informaţională se estompează. Importanţa SMS-ului în contemporaneitate nu poate fi contestată. Prin această practică de scriitură, aparent banală, se comunică, se face publicitate, se expediază felicitări, se face politică şi jurnalism (de vreme ce stilul articolelor de presă este sec, adoptînd un limbaj laconic, SMS-ul pare să fie expresia ultimă a conciziei gazetăreşti [cf. Ulmanu]) etc. Deci şi funcţiile pe care le are astăzi SMS-ul sînt de natură eterogenă – comunicativă, informativă, propagandistică etc. Mai mult, se vorbeşte chiar despre apariţia unor ştiinţe ale tehnologiei mobilului – mociologia şi mocioeconomia. Pe măsură ce tot mai multe instituţii media încep să folosească SMS-ul pentru a transmite ştiri, informaţii şi divertisment, standardul însuşi evoluează. Anumite celulare deja pot combina mai multe SMS-uri pentru a permite expedierea şi recepţionarea unor mesaje mai lungi. Noul standard MMS, care are ca principal atu adăugarea imaginii şi a sunetului, este o dovadă în plus a faptului că celularul va continua să fie mult timp unul dintre cele mai comode mijloace de comunicare electronică.

2. Aspectul scris al SMS-urilor. Impunîndu-se ca o practică de scriitură mai cu seamă printre tineri, SMS-ul este o formă de comunicare codificată în scris, pe un suport electronic, virtual, afişat pe un ecran. Conţinutul laconic al textului vizează, de regulă, esenţa mesajului, detaliile, precizările fiind evitate. Distingîndu-se prin rapiditate, eficacitate, dinamică, stocare importantă a datelor şi utilitarism, caracterul virtual al noului limbaj, (cu formele-i specifice SMS, chat, Messenger, e-mail etc.), nfluenţat foarte mult de limba engleză, se afirmă ca un mod de comunicare universal acceptat în interiorul şi în afara mediului electronic (la serviciu, acasă, pe stradă etc.). Astfel, asistăm la impunerea unui limbaj special, original (dar şi clişeizat), simplu şi sintetic (cu propriile sale reguli şi metode de folosire).

2.1. Cu toate avantajele pe care le oferă, SMS-urile se îndepărtează tot mai mult de rigorile limbii literare, normele gramaticale elementare find ignorate. Ţinînd cont de faptul că „limba este un organism viu, care se transformă cultural” [Bancianu], limbajul SMS nu poate să nu influenţeze limba română literară.

2.2. SMS-urile pe care tinerii şi le expediază se bazează pe o scriitură-rebus sau fonetică, multe dintre literele cuvintelor fiind reduse, pentru a comunica mai rapid. Astfel, k este preferat conjuncţiei ca. Eliminarea vocalelor (a lui e final, mai ales), face din cuvinte nişte forme nonlexicale, dar care, în virtutea unei convenţii de comunicare, asigură mesajelor textuale sens şi maximă concizie: repede / rpd; de / d; mai vorbim / mai vrb; trebuie / trb; mesaj / msj etc. Prescurtări de acest gen, care nu întotdeauna pot fi decodificate corect, sînt folosite pentru a cîştiga timp şi spaţiu. Sub influenţa limbii engleze, în SMS-urile scrise în română se strecoară frecvent şi abrevieri de genul: BTW (pentru by the wayapropo); ASAP (pentru as soon as possiblede îndată ce este posibil); IDK (pentru I don’t knownu ştiu); 4ever (pentru foreverpentru totdeauna) etc. Se optează pentru reducerea vocalelor, deoarece consoanele, fiind mai numeroase, contribuie mai mult la recunoaşterea cuvintelor. Există două tipuri de fenomene abreviative: abrevierile normale, standard, cunoscute de toţi şi avînd propria ortografie, şi abrevierile inovatoare, specifice limbajului juvenil, care provin din imaginaţia utilizatorului de SMS.

O altă trăsătură a limbajului virtual al SMS-urilor este scrierea, în funcţie de intenţia discursului, cu majuscule sau minuscule. Adesea, pentru a individualiza un cuvînt, se scrie: Tre s plec URGNT! (= Trebuie să plec URGENT!). În general, majusculele „traduc” nervozitatea, urgenţa, nerăbdarea sau emoţiile puternice.

Din aceleaşi considerente (economie de spaţiu şi timp, dar şi din indiferenţă / ignoranţă), uilizatorii de SMS omit semnele de punctuaţie (de obicei virgula) sau chiar blancul. În lipsa blancului, primele litere ale cuvintelor, scrise cu majusculă, sînt cele care, din punct de vedere semantic, diferenţiază semnele linguale (ex.: StInFataHavuz.VrbCdNeVdm.LaRvdr! = Sînt în faţa havuzului. Vorbim cînd ne vedem. La revedere!).

La nivel lexical se observă fenomenul prefixării excesive, model inspirat din alte limbi şi specific unui limbaj pretenţios vorbirii actuale (superfericit(ă), megaocupat(ă) etc.), frecvenţa crescîndă a anglicismelor (cool, OK etc.). Acesta este, poate, fenomenul cel mai des întîlnit, dar care nu trebuie să ne mire, de vreme ce mediile informatice rămîn dominate de limba engleză.

2.3. Pentru că sfidează normele ortografice, limbajul SMS-urilor este criticat tot mai mult. Se consideră că SMS-urile au „devenit o ameninţare la adresa regulilor de scriere”, reguli care nu mai sînt canon pentru noul limbaj (cf. [Bancianu] şi [Cintec]). O opinie contrară îi aparţine Ralucăi Moise, care susţine că adolescenţii ar demonstra multiple competenţe lingvistice, aceştia fiind deja iniţiaţi în limba literară, de aceea nu se poate vorbi despre „sărăcirea limbii în cazul noului limbaj” [Moise]. „A transgresa normele – afirmă Raluca Moise – presupune a le stăpîni perfect în prealabil, aceasta presupunînd o pre-cunoaştere a lor” [ibidem]. Nu credem însă că ar putea fi justificate SMS-urile agramate, care, zi de zi, abundă la diferite emisiuni televizate de divertisment. S-ar părea că, pentru a nu „altera” autenticitatea mesajelor telespectatorilor, redactorii nu mai intervin în text, abandonînd definitiv normele gramaticale. Dacă ţinem seama că într-un chat (indiferent dacă e SMS ori Messenger) cartea de vizită a participanţilor la actul vorbirii este scrisul, atunci ortografieri de tipul: Mie dor de tine, uitamă, dute, vin-o, iartămă, sunămă, cheamăl şi pe… etc. nu pot să nu ne facă o anumită impresie despre cultura gramaticală elementară a celui care scrie.

3. Aspectul pictografic al SMS-urilor. În aspect grafic, o altă inovaţie a limbajului SMS este posibilitatea de a utiliza în text diferite pictograme. Acestea pot fi de două tipuri: emoticoni (sau smileys) şi imagini (uneori animate), ultimele făcînd parte din agenda celularului, care îi oferă posibilitatea utilizatorului să introducă şi imagini / animaţii în crearea SMS-ului. Originile emoticonului se găsesc în benzile 1-st Smileydesenate, caracterizîndu-se prin replici paraverbale. Reprezentarea virtuală a binecunoscutei feţe zîmbăreţe de astăzi a fost creată, în 1963, de către Harvey Ball. Deşi „reîncarnările” ulterioare ale emoticonilor s-au bucurat de stilizări (grafice şi animate) esenţiale, trăsăturile grafice ale primului model au rămas uşor recognoscibile.

3.1. Interacţionînd puternic cu textul, emoticonii / smileys-urile, care aduc un plus de subiectivitate, „pot accentua mesajul transmis, pot atenua duritatea cuvintelor şi chiar pot reprezenta o auto-ironie” [Moise]. Aceasta este cea mai bună modalitate de a se exprima stările de spirit într-un mesaj. Introducerea limbajului nonverbal, adică a elementelor picturale, adesea dezambiguizează conţinutul SMS-urilor, fenomen care simplifică şi standardizează procesul comunicativ, putînd permite exprimarea universală a emoţiilor.

3.2. În afară de trăsătura de oralitate digitală a limbajului SMS, generată de hibritizarea dintre scris şi oral, inserarea emoticonilor sau a smileys-urilor acompaniază, ca elemente picturale, combinaţia dintre semnele tipografice diverse (a se vedea tabelul de mai jos).

După http://www.muller-godschalk.com/msn.html

Aceste elemente picturale sînt didascalii [cf. nota 23] cu caracter alternativ, indicaţii ale trăsăturilor fizice faciale care exprimă stări de spirit. Deşi la prima vedere reduc cîmpul de interpretare al mesajelor, emoticonii deschid aria de percepere corectă a SMS-urilor. Astfel, elementele picturale reprezintă mai degrabă „o auto-punere în scenă şi un ecou al sinelui” [Moise], acestea fiind „două dimensiuni care personalizează mesajele” [ibidem].

4. Scurte consideraţi finale. Fiind o practică de scriitură deja consacrată, care îşi justifică pe deplin funcţia sa comunicativă, limbajul virtual scris al SMS-urilor, deşi în plină ascensiune, nu este studiat pe deplin în aria vorbitorilor de limba română. Provenind dintr-o complexă simbioză dintre conţinut şi formă, aspectul semiotico-gramatical al limbajului virtual scris al SMS-urilor ar putea fi un interesant reper de cercetare mai aprofundată a unei actuale, la modă şi foarte răspîndite modalităţi de comunicare.

¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶¶

BIBLIOGRAFIE

http://www.bizwords.ro/stiri/tendinte/1878/SMS-si-mass-media.html

  • Bancianu = Adriana Bancianu, Limbaj DOOM sau SMS? //

http://fantasticfour.blogs.ie/2006/05/19/limbaj-doom-sau-sms-p/

  • Boicea = Dan Boicea, Cronica TV – Războiul SMS-urilor inculte //

http://www.adevarulonline.ro/arhiva/2005/Mai/1096/128148/

  • Caplescu = Romulus Caplescu, Telefonul mobil în slujba tehnologiilor politice //

http://www.adevarulonline.ro/arhiva/2005/Noiembrie/1263/163025/

  • Cintec = Otilia Cintec, SMS-urile şi ortografia //

http://www.evenimentul.ro/local/article/29199,32,baseArticle.html

  • Info-ghid.com = http://www.info-ghid.com, Trimiterea de SMS-uri: sfaturi pentru a învăţa cum să decodaţi limbajul SMS-urilor //

http://www.info-ghid.com/trimiterea-de-sms-uri-sfaturi-pentru-a-invata-cum-sa-decodati-limbajul-sms-urilor-s.html

  • Mihăilescu = Vintilă Mihăilescu, Galaxia SMS //

http://www.algoritma.ro/Dilema/60/VintilaM.htm

  • Mladin 2005a = Constantin-Ioan Mladin, Autour d’une tentative de recodage dans la manière de communiquer – la cyberl@ngue française. Considérations générales, în „Leadership şi Management la Orizonturile Secolului al XXI-lea”, Actele celei de-a X-a Sesiuni de Comunicări Ştiinţifice cu Participare Internaţională, Ministerul Apărării Naţionale / Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu / Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 24-25 noiembrie, 2005, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2005, pp. 283-291.
  • Mladin 2005b = Constantin-Ioan Mladin, Du verbal au paraverbal dans le jargon de l’Internet – les émoticôns(caractéristiques, procédés de formation, tendances), în „Leadership şi Management la Orizonturile Secolului al XXI-lea”, Actele celei de-a X-a Sesiuni de Comunicări Ştiinţifice cu Participare Internaţională, Ministerul Apărării Naţionale / Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu / Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 24-25 noiembrie, 2005, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2005, pp. 292-297.

http://matrixstudent.blogspot.com/2007/02/sms-ul-practic-de-scriitur-contemporan.html

  • Pomier = Natalie Pomier, Text Messages //

http://www.askoxford.com/languages/culturevulture/france/textmessaging/

http://www.reference.com/browse/wiki/Short_message_service

  • Richardson = Janice Richardson (redactor), Tehnologia mobilă, în Manual de utilizare a Internetului (ed. a II-a), Chişinău, 2006.

http://www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=88

  • Wald = Lucia Wald, Sisteme de comunicare umană, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1973.

 

Studiul Natura semiotico-gramaticală a limbajului virtual scris al SMS-urilor este publicat în Revista de Ştiinţă şi Cultură Limba Română, nr. 3-4 (153-154), martie-aprilie 2008, anul XVII, Chişinău, pp. 113-118.

 


Pentru o istorie a scrierii ca fenomen lingvistico-semiotic a se vedea [Wald 1973: 171-210].

SMS este o abreviere pentru englezescul Short Message Service (cunoscut şi ca text messaging – mesagerie textuală), prin care înţelegem atît serviciul de mesaje scurte, mediat de către companiile de telefonie mobilă, cît şi mesajele textuale scurte propriu-zise. Ultima accepţie a abrevierii SMS este utilizată mai cu seamă în ţările europene nevorbitoare de engleză [cf. http://www.reference.com].

În acest sens, se ştie că oamenii, în special generaţiile tinere, „n-au avut pînă acum o astfel de posibilitate de cooperare în sensul exercitării capacităţilor creative” [Moise].

În general, numărul de caractere conţinute de un SMS este de 130-160, în funcţie de operatorul telefonic şi de performanţa celularului.

În România, de exemplu, s-au expediat peste 120 milioane de SMS-uri anul trecut. Numărul mediu de SMS-uri transmise pentru fiecare client s-a dublat pînă la finele anului, luna decembrie înregistrînd cea mai mare agitaţie din acest punct de vedere, cu 170% mai multe SMS-uri trimise raportat la luna ianuarie a aceluiaşi an [cf. Moise].

http://en.wikipedia.org/wiki/SMS#History

Un spot publicitar american prezintă SMS-ul ca pe cea mai bună soluţie de a comunica în medii gălăgioase, aglomerate: într-o gară, la un meci de fotbal sau la un concert spre exemplu [cf. Ulmanu].

În Republica Moldova, de exemplu, ziarele SMS market şi СП publică avize (în limbile română şi rusă) expediate la redacţiile respective prin intermediul SMS-urilor.

În timpul campaniilor electorale, pentu publicitate politică, se profită de posibilităţile SMS-ului. Se spune că tehnologia celularului „constituie şi un mijloc de susţinere şi răspîndire a democraţiei” [Caplescu], dar scepticii atrag atenţia asupra „riscului unei „cyberocraţii”, unde cei care deţin cheia tehnologiilor şi a reţelelor decid cîtă informaţie „se dă” celorlalţi” [Armanca].

Termenul de mociologie, un cuvînt nou intrat în limba engleză, vine de la sintagma mobile technology, denumind „ştiinţa care se ocupă cu interacţiunea dintre procesorul celularului şi lumea înconjurătoare” (Joe Trippi) [Caplescu]. Această ştiinţă a dat naştere mocioeconomiei – o subdiviziune a mociologiei, care „explorează posibilităţile nelimitate pe care le conferă marketingului tehnologia mobilă” [ibidem].

Este vorba despre XMS, abreviere pentru Extended Messaging Service („mesaje textuale extinse”), care oferă posibilitatea utilizatorilor să scrie SMS-uri depăşind limita tradiţională de 160 de semne (cf. http://en.wikipedia.org/wiki/Extended_Messaging_Service).

Se pare că astăzi noul limbaj recuperează ca tradiţie scrisoarea, telegrama, biletul de dragoste, felicitarea etc.

În studiul său Autour d’une tentative de recodage dans la manière de communiquer – la cyberl@ngue française. Considérations générales, Constantin-Ioan Mladin trece în revistă unele avantaje şi dezavantaje ale SMS-urilor.

Bunăoară, limba engleză, care s-a impus ca o limbă a textului electronic, „a determinat apariţia, în limbă, la nivelul culturii juvenile, a diglosiei” [Moise].

Natalie Pomier are dreptate cînd scrie că „When it comes to new technologies such as computing, many European languages borrow terms from English” – „Cînd este vorba de noile tehnologii precum cele informaţionale, multe dintre limbile europene împrumută termeni din engleză” [Pomier].

Pentru mai multe exemple, a se vedea http://en.wikipedia.org/wiki/SMS_language.

„Scrierea alfabetică – afirmă Lucia Wald -, oricît de rapidă şi cursivă ar fi, nu poate egala ca tempou limbajul sonor. De aceea, încă din antichitate s-a făcut simţită nevoia unor abrevieri şi a unei scrieri mai simple şi mai rapide (stenografie, brahigrafie, tahigrafie)” [Wald 1973: 208].

A se accesa http://www.huon.ro/stiri/it/articol/sms-urile-ameninta-ortografia/cn/bihon-news-editor8-20070426-084810. Se spune că un raport publicat de Irish Times arată că, în multe cazuri, elevii au folosit în exprimare propoziţii scurte şi un vocabular limitat.

„Termenul grafică – crede Raluca Moise – trimite la legătura care există întotdeauna între text şi imagine, ceea ce comportă o apropiere a scrisului în totalitatea sa, integrînd scriiturile nonlingvistice şi imagini” [Moise].

Englezescul smiley (smiley face sau happy face) este o stilizare a unei feţe zîmbinde, reprezentată printr-un cerc, de obicei galben, cu cele două puncte pentru ochi şi un semicerc de dimensiuni mai mici care semnifică zîmbetul. Un echivalent semantic pentru termenul smiley este emoticon, care, etimologic, poate fi explicat prin fuziunea cuvintelor englezeşti emotion şi icon (a se vedea http://en.wikipedia.org/wiki/smiley#Unusual_appearances_of_smileys ) Neologismul, neînregistrat în DOOM2, circulă cu trei forme de plural : emoticoni, emoticoane, emoticonuri.

  

Englezescul smiley (smiley face sau happy face) este o stilizatre a unei feţe umane zîmbinde, reprezentată printr-un cerc, de obicei galben, cu cele două puncte pentru ochi şi un semicerc de dimensiuni mai mici care semnifică zîmbetul. Un echivalent semantic pentru termenul smiley este emoticon, care, etimologic, poate fi explicat prin fuziunea cuvintelor englezeşti emotion şi icon (a se vedea http://en.wikipedia.org/wiki/Smiley#Unusual_appearances_of_smileys şi http://www.reference.com/browse/wiki/Emoticon).

http://en.wikipedia.org/wiki/Emoticon

Raluca Moise vede în ecranul celularului o scenă, prin text înţelege „vocea utilizatorului”, iar pictogramele „pot constitui metatextul, fiind elemente de didascalie” [Moise].

În studiul Du verbal au paraverbal dans le jargon de l’Internet – les émoticôns (caractéristiques, procédés de formation, tendances), Constantin-Ioan Mladin inventariază o serie de combinaţii de semne care „produc” emoticoni [Mladin 2005b].

 

5 gânduri despre “Natura semiotico-gramaticală a limbajului virtual scris al SMS-urilor

  1. hmmm…nu ma gindeam ca se pot ascunde atitea in spatele unui biet sms! 🙂 cind scriu sms rar fac prescurtari…si ma enerveaza groaznic cind primesc sms-uri ce necesita „decodificari” .

    Apreciază

  2. Bună, Cristi!
    Mă bucur să ne reîntîlnim aici. 🙂
    USB este în vacanţă. E în pragul unui nou an de învăţămînt.
    Ce mai mai faci, ce mai scrii?…
    Citesc în LR articolele pe care le publici. Abordezi teme interesante. 🙂
    Succes!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s