Pescăruşul Jonathan Livingstone m-a marcat. Cartea, semnată de Richard Bach, am citit-o la o piscină din Mamaia. Atmosfera de litoral este foarte potrivită pentru citirea unui astfel gen de scriitură. Johnathan Livingstone, protagonistul cărţii, trăieşte în noi toţi. Avem o parabolă alegorizată. Aspiraţiile lui Jonathan ne urmăresc, pentru că fiecare din noi doreşte, într-un fel, să cucerească imposibilul, să treacă dincolo de limitele care, prin ironia sorţii, ne marchează viaţa şi aşa plină de reguli absurde. Este o carte pe care, în vresiune electronică, o RECOMAND tuturor! Lectură plăcută! Read the rest of this entry »
Corb la corb nu scoate ochii, spune proverbul. Uite că acest adevăr nu mai e valabil dacă punem pe acelaşi cîntar două forţe diabolice – fascismul şi comunismul, ultimul încă neintrat definitiv în istorie. Zilele trecute am ajuns din întîmplare pe un site al unui ziar pro-comunist din Chişinău. Am dat peste un articol semnat de un profesor de istorie. Acesta, chipurile, îl învinuieşte pe primarul constănţean Radu Mazăre de pro-fascism. Desigur, nu a fost o noutate şoc pentru mine. Despre ingenioasa idee a lui Mazăre ştiam încă de cînd eram în Mamaia, unde, pe o scenă de modă, primarul Constanţei a apărut într-un costum de ofiţer german din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Nimic ieşit din comun în materie de modă, necum de… politică! Doar îl ştim pe primarul de Constanţa drept un om care sparge tiparele atunci cînd este vorba de implicaţiile sale în high society. Atîta doar că această “obrăznicie” a lu’ Mazăre a făcut de cîteva ori înconjurul Europei, marcînd profund toţi vătămaţii neuroni ai creierilor comunişti de pe aiurea, atît cîţi au mai rămas, chiar dacă în profundă criză de bilă, poate şi debilă. Read the rest of this entry »
Ieri am “zburat” deasupra Mamaiei cu telegondola. De sus, Mamaia mi se păru şi mai atractivă. Cu un Canon pe care îl aveam la îndemînă, am surprins nişte imagini video. De la înălţimea unui zbor de pescăruş sătul, te invit şi pe tine la o plimbare virtuală peste o bucată din Mamaia!
De vreo săptămînă sînt rupt de evenimentele din Basarabia. Mai sînt pe litoral. Mamaiada continuă pînă pe 24 iulie. Cursul… la care particip (împreună cu ai mei colegi) se desfăşoară aproape ca într-o grădină a paradisului. Fructul interzis pare a fi… plaja! Dar asta numai în timpul pe care îl dedicăm activităţilor moderate de trei zîne specialiste de la ANPRO. Cu mai multe impresii, revin mai tîrziu, căci acum m-am cam împleticit în exotismul împrejurărilor...
Fiindcă tot e vorba de ţinerea unui jurnal tradiţional, pe papirus, m-am gîndit să scriu aici ceea ce ar fi trebuit să scriu pe nişte hîrtii, ca toţi colegii mei. Cu atît mai mult cu cît această idee a mea a fost salutată. În acest fel, iată, lumea largă va şti cu ce mă mai ocup în afară de soare şi mare, bere şi sirene…
Ca de obicei, am avut o zi plină. Activităţile de azi mi-au atras atenţia prin debitul de informaţii şi prin exerciţiile de scriere. Atmosferă lejeră, interlocutori atenţi, vorbe de duh… Am filmat mai multe secvenţe. Unele dintre ele de-a dreptul… antologice. Parcă văd cum peste ani vor pomeni de Canon-ul meu prea băgăreţ, fără soveste chiar! :)
Cineva mă întreba pe net dacă nu mi-e dor de casă. Nu! Nu mi-e. Adevărul e că mă simt bine oriunde mă regăsesc pe mine însumi. Or, voi repeta, aici sînt ca la mamaia acasă.
În noaptea de marţi spre miercuri, am revăzut şi Olimpul, care, cu ocazia aceluiaşi Curs…, m-a găzduit în iulie 2007. Escapada mi-a reuşit la sugestia amicilor constănţeni Alex (alias LostSoul) şi Laurenţiu. Împreună cu ei, cred că am străbătut vreo 90 km (tur-retur) de litoral. Spre sud am hoinărit. Constanţa, Eforie, Costineşti, Mangalia, Neptun, Olimp, Jupiter sînt staţiunile prin care am trecut. În Costineşti ne-am plimbat pe străduţele aglomerate. Impresionant! În Neptun am poposit la un suc. Era deja 01:00-02:00 a.m. Din cîte am observat, criza se resimte şi în staţiunile româneşti. Nicăieri nu am văzut atîta aglomeraţie ca în Costineşti. În rest – cam linişte. Eiii, de Mamaia nu mai pomenesc. E cireaşa de pe tortul plajelor din România, ce mai! Aici, pe o fîşie de pămînt foarte îngustă, dar lungă, forfoteşte un adevărat furnicar de oameni, cu diverse exemplare, specii şi subspecii, toate adunate din lumea albastră. Ziua se mişună. Doar tîrziu în noapte liniştea reintră, pentru un timp foarte scurt, în drepturile sale.
E imposibil să-mi epuizez impresiile. Sînt atîtea de relatat!
Trebuie să recunosc, pe malul Pontului Euxin mă simt ca la Mamaia acasă. În prima jumătate a zilei de azi, aşa cum era programat, ne-am apucat de Cursul… pentru care am venit. Atmosfera s-a dovedit a fi una lejeră, chiar foarte, iar doamnele formatoare – promiţătoare. Organizatorii Cursului… de la Institutul Cultural Român au avut grijă de toate detaliile. Eforturi demne de apreciat!
O zi cu vînt. Acum, odată cu seara, soarele este mai generos. În pofida vîntului, care mai persistă uşor-uşor, valurile spumoase ale mării acoperă sute de corpuri dezgolite. Poate reuşesc azi să-i fac o vizită tovarăşului LostSoul din Constanţa. Nu de alta, dar îmi fac griji pentru vinul pe care i l-am promis. Se poate oţeti! Îl tot sun, îl tot sun. Se vede că omului i s-au epuizat bateriile de la celulare … Read the rest of this entry »
După un zbucium anevoios cu trenurile prin România, am ajuns, în sfîrşit, pe litoralul din Mamaia. Sînt epuizat. Cu toate astea, nimic nu m-a orpit să explorez împrejurilmile hotelului Modern (****), amplasat la o aruncătură de băţ de mare. Între hotel şi mare sînt două piscine. Plaja din preajma hotelului este foarte aglomerată. Palmierii în miniatură încarcă atmosfera cu un aer exotic. Nisipul e alb. Marea albastră. Este cald şi avem parte de mult soare. În zilele ce urmează, mă voi lăsa farmacat de mare şi de plaje. Ziua voi participa cu dăruire la un Curs… Acum vreau să trag un pui de somn. Chiar sînt epuizat. După cum am promis anterior, voi reveni cu photostream-uri drăguţe. Pe curînd!
Mîine mă duc. Mă duc departe de forfota alegerilor anticipate. De o bucată bună de timp, am apucat, aşa cum mi-i năravul, a scrie aici tot mai mult despre ceea ce poate fi mai murdar la basarabeni – despre politică. Iar noi ştim ce şi cum se face în ţara asta.
De mîine, nu am să fiu în RîMî vreo 15 zile. Acum, ca şi în iulie 2007, voi avea ocazia să particip la un Curs… în România. În acest an, Cursul… se va desfăşura în Mamaia. De toate are grijă Institutul Cultural Român (ICR), instituţie care, prin Direcţia Români din Afara Ţării, manifestă o atenţie sporită faţă de românii de pretutindeni. Read the rest of this entry »
Co
… 
Mîine mă duc. Mă duc departe de forfota alegerilor anticipate. De o bucată bună de timp, am apucat, aşa cum mi-i năravul, a scrie aici tot mai mult despre ceea ce poate fi mai murdar la basarabeni – despre politică. Iar noi ştim ce şi cum se face în ţara asta.