Sâmbătă dimineața. Somnoros, parcă zăresc o pasăre fâlfâind cu disperare. Mă ridic în capul oaselor și deschid ochii mai bine: da, la balcon zboară, încolo și încoace, o vrabie. Cu geamurile bine închise, habar n-am cum de a intrat. O fi viețuind vrabia de mai mult timp la balcon, ca într-o colivie? Ies să prind vrabia. Pun mâna, în cele din urmă, pe vrabie, după vreo oră de-a prinsa prin tot apartamentul. O filmez, o fotografiez. Între timp, enervată, vrabia îmi ciupește degetele. Este o pasăre cu clonț de rubin: ciupiturile-i sunt atât de ascuțite! Ies la balcon, deschid un geam și îi redau ceea ce căuta: LIBERTATEA.
Vrabia cu clonț de rubin wp.me/pi9rr-1PS—
Ion Urusciuc (@iurusciuc) November 26, 2011
Vezi și Pasărea

