Electorală-n stacojiu 4-ever

Toată lumea citeşete. Zilele astea, aproape toţi oamenii pe care i-am văzut odihnindu-se pe băncile din centrul urbei răsfoiau Коммунист (Comunistul). Ultimul număr electoral al acestui ziar de partid era distribuit cu hărnicie de către două adolescente în roşu, pline de viaţă. Una dintre ele mi-a întins o gazetă (după asta, în interiorul acelui număr mai descoperisem un alt număr, de acelaşi fel). “Pajalusta! Ăta dlea vas!“, mi-a spus hotărît o tovarăşă domnişoară. “Şto ăta?“, am făcut-o pe prostul, cu grijă să nu rămîn aşa. “Коммунист – naşa gazeta!“, cu mîndrie mi s-a lăudat tînăra comunistă. “Ooooo! Коммуниииииииист!… Haroşaia gazeta, haroşaia partia!“, am exclamat cu un soi de intonaţie (auto)ironică, neînţeleasă de adolescenta secerociocanică.