(surpriza e “pe vine”) Unde eşti, ÎnPanaMea(.Ro)?! :)

Dragilor, în mai puţin de jumătate de oră, în aripa sud-estică a păienjenişului evropenesc va putea fi accesat un blog care… “ne va scoate nervii la plimbare”. Pagina electronică vizată se anunţă a fi extrem de nervoasă, avînd chiar pretenţia de a se autoproclama “primul blog naţional”. Este vorba despre În Pana Mea, inscripţie pe care o vedeţi în coloana din dreapta a acestui blog, la rubrica Ψ-MEGA-press. Surpriza pe care ne-o pregăteşte clasa muncitoare de pe Şantierul Web încă în lucru este anunţată de mai mult timp. Vizitatorilor brutei pagini li s-a oferit posibilitatea să pună pana pe “i”, aceştia putînd să lase un comentariu, două, cîte pot ! Cred că cei mai ingenioşi comentatori deja au devenit nervoşii parteneri de creaţie ai blogului. Să vedem ce va fi, în pana mea, mai departe…

Rezumatul de azi

Duminică. Dis-de-dimineaţă sînt trezit de răcnetul unei băbătii. Femeia, băută de dimineaţă, vorbea la celular în ucraineană. Apoi, mulţumită de ieşirea matinală, s-a ridicat la etajul 5. Trebuie să spun că acestă tipă este o ciudăţenie, care poate răcni foarte bine în rusă, ucraineană, ţigănească şi moldov’nească (română). ♦♦♦ Am renunţat la Mozilla Firefox. Îmi făcea probleme acest browzer la modă. Nu puteam să uploadez poze şi video pe blog. Ştiu că celebrul Google Chrome este un browzer promiţător, cu atît mai mult că e disponibil şi în versiune românească. L-am găsit şi l-am descărcat. Nu sînt mulţumit, dar sînt foarte mulţumit de posibilităţile acestuia şi de viteza de afişare a paginilor accesate. Nu ezitaţi să alegeţi ceea ce este mai bun: vă recomand Google Chrome ! ♦♦♦ Se întîmplă uneori să pierzi simţul vremii. Aşa este ziua de azi pentru mine: nu vreau nimic în afară de pace şi armonie. Nici să n-aud de “stabilitatea” pe care ne-o bagă în creier cei de la guvernare. ♦♦♦ Încep a mă lumina în materie de Movie Maker. Cu timpul, pe acest blog o să apară şi filmuleţe regizate de mine. Trebuie să-mi lansez şi un canal pe YouTube. Chesiunea asta e doar o problemă de t.r.v. (timp, răbdare şi voinţă). ♦♦♦ Întreb o fostă colegă, plecată la studii postuniversitare în Marsilia, dacă îi este dor de casă. Îmi spune că dorul de apropiaţi şi de baştină o copleşeşte, însă în Franţa este frumos. Fosta mea colegă de facultate se mîndreşte că Marsilia încă nu a plictisit-o. Franţa a cucerit-o. Pentru totdeauna?…

Cine credea că la noi nu există voinţă politică?

Îi tot aud pe mulţi că la noi, în Moldova, Republic of-f, politicienii sînt lipsiţi de voinţă politică, deoarece aceştia veşnic ezită să pună punctul pe “i” atunci cînd este vorba de luarea unei decizii de “interes naţional”. Această suspiciune a multor concetăţeni scoate în evidenţă o situaţie dilematică. Mai întîi, trebuie să vedem care tabără de feţe politiceşti nu dă dovadă de potenţă politică atunci cînd situaţia o cere: Puterea sau Opoziţia “mai mult sau mai puţin” constructivă?…

(foto) Everestul, Andrei Carpenco şi… al nostru Gagarin

Andrei Carpenco pe Everest

De pe blogul site-ului vacante.md aflu că un concetăţean de-al nostru, pe nume Andrei Carpenco, este primul basarabean care a reuşit să ajungă aproape în cosmos, cucerind Everestul – “o zonă a morţii în care este deosebit de dificilă supravieţuirea”, după cum scrie Wikipedia.

Pe 20 mai 2009, ora 5.34 dimineaţa, Gagarinul nostru a călcat pe cel mai înalt vîrf al Planetei Albastre. Expediţia a durat 39 de ore. La o temperatura de -35°, Andrei a reuşit să calce pentru prima dată pe acoperişul Terrei. Graţie performanţei eroului nostru, Republica Moldova este a 42-a ţară care s-a cocoţat pe cel mai înalt munte de pe Pămînt.

Pînă în 1953, au mai fost tentative de cucerire a Everestului, în rezultatul cărora mulţi alpinişti au pierit. Exact acum 56 de ani, la 29 mai 1953, ora locală 11.30 dimineaţa, neozeelandezul Edmund Hillary şi Tenzing Norgay din Nepal au fost primii oameni care au ajuns pe Everest.

(video) Mesaj pentru Basarabia

Materialul video de mai sus a apărut pe Indubitabil TV. Recunoscător lui Penoz pentru că mi-a recomandat acest filmuleţ.

Anchetele de “7 april” continuă

Anchetele de “7 april” continuă. Se vede că stataliştii serioşi, mai în glumă, mai în serios, chiar au pus problema dispariţiei misterioase a suveranităţii şi independeţei RîMî.

Îmi spune o prietenă că ieri a primit o citaţie prin care îi este solicitată prezenţa la un oarecare comisariat de poliţie din Bălţi. Desigur, s-a prezentat la comisariat şi a trebuit să suporte un lung şi sîcîitor şir de întrebări. A fost interogată după toate regulile miliţiei lu’ Papuc. Amica mea spune că i s-a incriminat faptul că, chipurile, a pus şi ea umărul la dărîmarea bravului plai, a cărui statalitate o poartă din gură-n gură cei tocmai 650 de ani de moldov’nească istorie statian-stepaniuchiană.

Mutanţii dintre Nistru şi Prut

Între Nistru şi Prut, este ştiut, se află un spaţiu ciudat-miraculos-şi-iar-ciudat. Dacă trăieşti aici, cu greu îţi poţi imagina deznodămîntul zilei de mîine. Din 1812, oamenii de prin partea locului au fost supuşi unei serioase mutaţii în materie de conştiinţă (şi de cunoştinţe, dacă vreţi). Deşi lent, dar sigur, metamorfoza mentalităţii autohtone încă se mai produce. Mereu poţi întîlni oameni care, dacă e vorba de propria demnitate naţională, parcă ar vrea să împace lupul, capra şi varza. Trăim în Basarabia, iar apucăturile ne sînt duplicitare…

* * *

1. Astăzi, dintr-un chioşc Moldpresa, am cumpărat ultimul număr al revistei de ştiinţă şi cultură Limba Română. O rog pe vînzătoare să-mi de-a revista, dar, în schimb, mă aleg cu replica: A gde ăta? Şto ăta? Pakajîte pajalusta!… (Dar unde-i asta? Ce-i asta? Arătaţi-mi, vă rog!…)

În căutarea identităţii

Sute de basarabeni dorm în faţa Direcţiei pentru cetăţenie din Bucureşti. Oamenii stau nopţi întregi la coadă ca dimineaţa să fie primii la deschiderea ghişeelor în dorinţa de a obţine cetăţenie română.

Potrivit Realitatea TV, aglomeraţia s-a creat şi pentru că numărul cererilor a crescut de zece ori în ultima lună. Oamenii vin care cu trenul, care cu maşina. Stau toată noaptea în frig de teamă să nu piardă rîndul.

Momente

M-am uitat, nici nu ştiu cum am ajuns acolo, la ştirile de la ora 21. M1 este un post de televiziune public care îmi repugnă. ♦ Ţine de domeniul inefabilului să scrii despre o plimbare în sînul naturii. Pădurea Domnească mă renaşte la nesfîrşit. ♦ Ateiştii spuneau că religia este un opiu al norodului. Cît de mizeră pare a fi viaţa omului în afara religiei ?… ♦ Viaţa la ţară e frumoasă. Este bine să nu ştii cu ce probleme se confruntă sătenii, căci, dacă priveşti lucrurile mai altfel, îţi dai seama că în zilele de azi la sat moare veşnicia. ♦ Am fost întotdeauna interesat de politica autohtonă. E clar, numai un naiv mai poate spera la o schimbare. Neamul care a trăit între Nistru şi Prut nu a fost, în toată istoria, niciodată fericit. Iar dacă a şi fost totuşi, fericirea a durat cîteva clipe… ♦ Afară e timp frumos. Meteorologii spun că săptămîna viitoare vom avea ploi puternice. Nu avem nevoie şi de secetă…