Za dobrosovestnîi trud, am primit cadou un ceas Quartz tare fine. Arată ora 13:40, după timpul vreunui oraş din SUA. Thanks, Mr. Vitalie. :) 4 hours ago
O polemică recentă, între doi profesori de la Universitatea din Iaşi, ni dă prilejul să reflectăm puţin asupra menirii Universităţilor şi a principiilor de îndrumare a culturii naţionale.
Se naşte întrebarea: ce sînt Universităţile? Care e chemarea profesorilor universitari faţă de problemele generale de cultură ale unei naţiuni? După concepţia unora, după practică celor mulţi, la noi, ele ar fi numai un fel de şcoli de meserii; chemaţi să predea elementele de pe urmă ale cunoştinţelor speciale, pentru profesionişti.
Studiile universitare sînt strict împărţite pe Facultăţi, între care raporturi nu există: în lăuntrul lor, profesorii se mişcă, fiecare fără legătură sufletească cu colegii, ca şi cum nu ar avea aceleaşi scopuri culturale, pe care numai în unire le pot realiza; iar studenţii, în genere – ieşiţi şi ei de prin şcolile secundare cu studii „speciale”, moderne, clasice sau reale, – nu se gîndesc, şi, după organizarea actuală, în parte, li-ar fi peste putinţă, să se intereseze de ramurile de cunoştinţi, care nu fac parte din programul ce li se impune. Ei stau închişi în zidurile chinezeşti ale Facultăţilor. Read the rest of this entry »
TVR, Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei României & Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei Republicii Moldova
Deschiderea unui studio teritorial al Televiziunii Române la Chişinău a devenit o necesitate în urma evenimentelor din aprilie 2009 în Basarabia, deoarece posturile de televiziune româneşti au fost singurele care au relatat obiectiv situaţia politică şi au luat pulsul străzii în acele zile grele în care tinerii basarabeni au decis să-şi ia viitorul în propriile mîini, ignorînd preţul sîngelui, cu care aveau să-şi plătească libertatea de gîndire şi exprimare.
Considerăm acest lucru impetuos de necesar nu doar pentru că Republica Moldova a fost cîndva parte a României Mari. Read the rest of this entry »
P.S. Un june îmi reproşa pe un blog cu ocazia lansării acestei campanii: „E Timpul, stimate Tănase, să le daţi şi celor din provincie căldura cărţii”. Reiese că cheile de la „căldura cărţii” sînt la mine în buzunar… Fericit e acest june, căci nu s-a ciocnit încă şi nu cunoaşte statul în care trăieşte…
Post Scriptum-ul de mai sus, deşi indirect, este primul feedback jurnalisticserios la una din însemnările apărute pe acest blog. Autorul P.S.-ului este domnul Constantin Tănase, director la cotidianul naţional independent TIMPUL. Nu pot rămîne rece vizavi de această replică indirectă. Dar nici nu mă aburc către al nouălea cer pentru faptul că m-am regăsit în scrisul domnului Tănase, jurnalist chişinăuean de marcă. E îmbucurător faptul că, datorită tehnologilor de ultimă oră, junimea zilelor noastre poate intra oricînd în dialog cu tradiţionalii formatori de opinie. Iar asta este cel mai important. Şi, desigur, campania lansată de TIMPUL. Read the rest of this entry »
Tănase a reacţionat, îmi spune, în glumă, o colegă. Imediat, îmi amintesc că am scris ASTA. Mă duc la un chioşc MOLDPRESA din preajmă şi cer numărul de ieri al cotidianului TIMPUL. Împreună cu ziarul, vînzătoarea îmi propune şi o carte. Afacerea (ziar+carte) m-a costat doar 16 lei. Aceasta e a treia carte pe care TIMPUL, începînd cu 30 octombrie curent, o vinde împreună cu numărul de vineri al ziarului. Este vorba despre Ghidul sănătăţii tale (208 p.) de Michael Van Straten, scoasă de Editura LITERA Internaţional în 2008. Read the rest of this entry »
Există la Chişinău o lepădătură cu numele Mihai Conţiu. E o lepădătură nu numai prin faptul că s-a lepădat de ţară sau că ţara s-a lepădat de el. Este o lepădătură în cel mai grosolan sens al acestui cuvînt. Fugit din România, el şi-a găsit culcuş printre cei mai agresivi antiromâni de la Chişinău, devenind căţelul de lătrat al forţelor antinaţionale.
Ziarul Moldova Suverană îi oferă zilnic tribuna, de la care Conţiu latră şi scuipă cu otravă în adresa celor care încearcă să facă ceva bun pentru societatea noastră. Printre basarabenii în care a aruncat şi aruncă cu otrava cuvîntului se numără şi Grigore Vieru, Mircea Snegur, Nicolae Dabija, Serafim Urecheanu, Constantin Tănase… Iar mai nou – Marian Lupu, Vlad Filat, Mihai Ghimpu… Citind ceea ce scrie el, te cruceşti cum de societatea mai poate răbda aşa ceva. Read the rest of this entry »
Jurnalistul de la cotidianul Moldova Suverană Mihai Conţiu a anunţat, azi, că încetează greva foamei, justificîndu-şi decizia prin faptul că are probleme de sănătate.
„Sînt nevoit să renunţ la această formă de protest cu care deja începusem să mă obişnuiesc. Am fost înfrînt de mine, adică de pancreas…”, îi anunţă Mihai Conţiu pe cititori săi.
Jurnalistul notează că „dacă, înainte de ultimele alegeri, cineva dintre susţinătorii actualei Puteri s-ar fi încumetat la un astfel de gest, nu-i greu de imaginat cît de mediatizat ar fi fost cazul pe la toate organismele internaţionale (…) să ia act de un astfel de caz”. Read the rest of this entry »
Fără glumă, acum o săptămînă şi trei zile, Mugai Cotoronţiu, scriptolog la gazeta dependentă Madagascarul Subteran, a decis să se retragă, odată cu Partidul care a fost măturat de la guvernare, în turnul său de fildeş. Nu că s-ar fi ascuns de securitate pentru mîrlăniile sale jurnalistice, nu că nu ar mai fi avut demnitate să-i privească pe drumeţi în ochi… Din disperare sau nu, dar poate din tăinuite apucături narcisiace de a se mai evidenţia cumva, acest Mugai Cotoronţiu, psihanalizabil vorbind, a înţeles, în sfîrşit, că e timpul să le împlinească dorinţa celor pe care i-a prostit atîta vreme: a purces, step by step, la “autodesfiinţarea” sa din punct de vedere fizic prin înfometare… Read the rest of this entry »